Sala Clubului "Tempo", din Oradea, s-a dovedit, încă de la primele ore ale dimineţii, neîncăpătoare pentru sutele de rromi veniţi să-şi găsească un loc de muncă. Prezenţa numeroasă s-a datorat faptului că liderii Partidului Rromilor - Bihor au desfăşurat prin colonii o amplă campanie de recrutare a celor apţi de muncă. În Oradea, populaţia de etnie rromă se ridică la aproape 20.000, din care 30% sunt apţi de muncă, adică 6.000 de persoane. Dintre aceştia, nu cu mult peste 1.000 de rromi îşi câştigă pâinea prin muncă. "I-am somat pe ţigani noştri să vină la Bursă şi să încerce să facă ceva pentru viitorul lor. Pentru fiecare dintre ei există un loc de muncă, numai să vrea să muncească şi să fie serios", a declarat Rezmuves Iosif, preşedintele Partidei Rromilor - Bihor. La cea de a doua ediţie a Bursei locurilor de muncă pentru persoanele de etnie rromă, peste 400 de rromi din Oradea, dar şi localităţile limitrofe au luat cu asalt standurile celor 13 agenţi economici. Fără a avea prea multă experienţă în prezentarea la un interviu, rromii au depăşit emoţiile datorită încurajărilor şi susţinerilor venite din partea conducătorilor lor. Din păcate, doar 171 de locuri de muncă au fost puse la dispoziţia celor interesaţi, înregistrându-se o oarecare rezervă din partea firmelor orădene, din 50 de firme invitate să ia parte la această Bursă, doar 13 au manifestat interesul. Printre mulţimea venită cu sutele să-şi găsească un loc de muncă, se puteau zări zeci de minori, care, înainte de vreme,abandonat şcoala, în speranţa că, o dată ajunşi în câmpul muncii, problemele lor financiare vor dispărea, fără însă să se gândească la faptul că succesul pe plan profesional este condiţionat de o pregătire corespunzătoare. În aceste condiţii, multe dintre locurile de muncă le sunt prohibite, trebuind să se mulţumească cu muncile din agricultură. "Nu sunt pretenţios, aş lucra oriunde. Numai că, la cei 44 de ani ai mei şi fără o diplomă de meseriaş, e mai greu să te angajezi", a declarat Silviu Rostaş. La finele acţiunii, 20 dintre participanţi au reuşit să facă o bună impresie angajatorilor, oferindu-li-se pe loc un contract ca muncitori necalificaţi la sere, în agricultură sau blănărie, dar şi ca zidari, confecţioneri îmbrăcăminte ori îngrijitor copii. Alte 172 de persoane au fost selectate în vederea încadrării în muncă.