Aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 va aduce avantaje, dar şi o serie de provocări celor două state, având în vedere marile decalaje economice şi de nivel de trai între noii membri ai blocului comunitar şi statele occidentale. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor înregistrat de România în 2005 echivala cu 34% din media Uniunii Europene extinse, cu un punct procentual peste vecinii de la sud de Dunăre, potrivit Biroului de statistică al UE, Eurostat. Valorile prezentate de Eurostat sunt calculate în funcţie de standardele puterii de cumpărare. Acest indicator măsoară puterea de cumpărare printr-o unitate artificială, pentru a putea determina nivelul de trai dintr-un anumit stat excluzând influenţele valutare. În valori absolute, PIB pe cap de locuitor a fost anul trecut de 3.657 euro în România şi de 2.727 euro în Bulgaria, în timp ce media UE era de 23.402 euro. A şaptea mare ţară din Uniunea Europeană după numărul locuitorilor, România are o economie ce reprezintă doar 0,7-0,8% din PIB-ul blocului comunitar. PIB total al UE a fost, anul trecut, de 10.847 miliarde de euro, în timp ce România a consemnat un PIB de 79 miliarde de euro, iar Bulgaria de 21 de miliarde de euro, potrivit Eurostat. Cea mai mare economie din UE, Germania, a avut un PIB de 2.241 miliarde de euro. Dintre statele membre, cele mai slabe performanţe ale PIB pe cap de locuitor, calculat la standardele puterii de cumpărare, au fost înregistrate de Letonia - 47% din media UE şi Polonia - 50% din medie. La polul opus s-au plasat Luxemburg - 248% comparativ cu media UE, Irlanda - 137% şi Danemarca - 124%. Una dintre diferenţele dintre România, Bulgaria şi statele UE este contribuţia agriculturii la formarea PIB. Astfel, agricultura are o pondere în PIB de 10,1% în România şi de 9,3% în Bulgaria, în timp ce media în UE este de doar 1,9%. Ponderea serviciilor în Uniune este de 71,9%, în România fiind de 54,9%, iar în Bulgaria de 60,7%. În afară de economie, date îngrijorătoare în România şi Bulgaria provin şi din direcţia sporului natural, a ratei de mortalitate infantilă şi a numărului de absolvenţi de studii superioare. Potrivit Eurostat, România şi Bulgaria au înregistrat, anul trecut, sporuri naturale negative, de 1,9% şi, respectiv, de 5,5%, în timp ce în cele 25 de ţări ale UE rata a fost pozitivă, de 0,8%. Migraţia netă a fost tot negativă în România, de 0,3%, ceea ce înseamnă că numărul de persoane care au părăsit ţara a fost mai ridicat ca numărul celor care au sosit în România. În Bulgaria nu a fost înregistrată nicio modificare, în timp ce în UE rata a fost pozitivă, de 3,6%. Speranţa de viaţă a românilor este inferioară atât mediei europene, cât şi nivelului din Bulgaria. Astfel, în România, aceasta este de 68,2 ani pentru bărbaţi, sub nivelul din Bulgaria, de 69 de ani, şi din UE, de 75,8 ani. Pentru femei, speranţa este de 75,4 ani în România, 76,3 ani în Bulgaria şi de 81,9 ani în UE. Nici în ceea ce priveşte rata fertilităţii România nu depăşeşte UE. Anul trecut, rata, calculată ca număr de copii pentru o femeie, a fost de 1,32 în România, 1,31 în Bulgaria şi 1,52 în UE. Îngrijorătoare sunt şi datele referitoare la mortalitatea infantilă. Datele Eurostat arată că în România mortalitatea a fost, anul trecut, de 15 cazuri la mie, nivel de peste trei ori mai mult decât în UE. În Bulgaria, rata a fost de 10,4 la mie. România este în urma UE şi în ceea ce priveşte numărul de absolvenţi de studii superioare. Ponderea absolvenţilor cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani, era, la jumătatea acestui an, de 12% din populaţia totală, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din media UE, de 23%. Bulgaria, în schimb, se apropie de media europeană, procentul anunţat fiind de 22%. Potrivit datelor Eurostat, România a înregistrat, la finele lunii septembrie din acest an, o rată a şomajului de 7,6%, sub media din UE, de 7,9%, dar peste nivelul din Bulgaria, de 7,4%. Nu trebuie uitat însă că foarte mulţi români muncesc în străinătate, numărul vehiculat fiind de două-trei milioane de persoane. În pofida diferenţelor notabile dintre România, Bulgaria şi UE, autorităţile de la Bruxelles au decis să acorde celor două ţări statutul de membru începând din 2007, însă au subliniat că cele două state trebuie să continue reformele care le vor permite să se apropie de standardele de viaţă din UE. Principalele date şi indicatori economici din Uniunea Europeană: STATE MEMBRE: Austria, Belgia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria. ORGANIZARE: Uniunea Europeană nu este o federaţie precum Statele Unite ale Americii, dar nici o simplă organizaţie în care statele colaborează în anumite domenii. În cadrul UE, ţările delegă instituţiilor europene o serie dintre propriile prerogative, iar deciziile sunt luate pe baza unor tratate acceptate de statele membre, existând trei mari proceduri - consultare, consens şi codecizie. Principalele instituţii ale UE sunt Parlamentul European, Consiliul European şi Comisia Europeană. Parlamentul reprezintă cetăţenii UE şi este direct ales de către aceştia, Consiliul reprezintă statele membre, iar Comisia are rolul de a apăra interesele Uniunii în ansamblu. În afară de cele trei, în cadrul UE mai există o serie de instituţii specializate pe anumite domenii. POPULAŢIE: UE, alcătuită din 25 de state, avea, la începutul acestui an, o populaţie de 463,5 milioane de persoane, în creştere cu circa două milioane faţă de ianuarie 2005. Zona euro, care cuprinde cele 12 ţări, are o populaţie de 314,5 milioane de persoane. Cele mai mari state sunt Germania - 82,4 milioane de locuitori, Franţa - 62,8 milioane de locuitori şi Marea Britanie - 60,3 milioane de locuitori. La polul opus se plasează Malta - 404.300 persoane, Luxemburg - 495.500 persoane şi Cipru - 766.400 persoane. SUPRAFAŢĂ: Uniunea are o suprafaţă totală de aproape patru milioane de kilometri pătraţi, cea mai mare ţară, ca întindere, fiind Franţa - 550.000 kilometri pătraţi, iar cea mai mică, Malta - 316 kilometri pătraţi. ECONOMIE: Creşterea economică a celor 25 de state ale UE va fi în acest an de 2,8%, comparativ cu avansul de 1,7% înregistrat în 2005. Pentru următorii doi ani, Comisia Europeană anticipează creşteri anuale de 2,4%. Dintre statele membre, cele mai importante creşteri ale Produsului Intern Brut (PIB) vor fi înregistrate atât în 2006, cât şi 2007, în Letonia - 11% şi 8,9% şi Estonia - 10,9% şi 9,5%. Pentru cea mai mare economie a Uniunii, Germania, este prognozat un avans de 2,4% şi, respectiv, 1,2%. În 2005, valoarea PIB-ului Germaniei a fost de 2.241 miliarde de euro. Deficitul guvernamental al celor 25 de state membre ale UE se va reduce în acest an la 2% din PIB, după ce anul trecut s-a plasat la 2,3%. Tendinţa descrescătoare se va păstra şi în următorii ani, astfel că în 2007 se va plasa la 1,6%, iar în 2008 la 1,4% din PIB. Analiştii europeni anticipează că în 2006 deficitul de cont curent al UE se va plasa la 0,5% din PIB, pentru ca în următorii doi ani să se situeze la 0,4% din PIB. Rata inflaţiei, în cele 25 de state, se va păstra, anul viitor, la nivelul prognozat pentru 2006, de 2,3%, pentru ca în 2008 creşterea preţurilor să fie de 2%. În luna octombrie, rata anualizată a inflaţiei din UE a fost de 1,8%, în timp ce în România a fost de 4,8%, iar în Bulgaria de 5,7%.