Rata contrafacerilor din România este de 60 la sută, în timp de 25% din economia mondială este reprezentată de produse contrafăcute, a declarat preşedintele Asociaţiei Române pentru Combaterea Contrafacerilor (ARCC), Dan Docan, în cursul unui seminar organizat de ARCC, React România şi 3M România. Valoarea estimată a produselor contrafăcute este, la nivel mondial, de circa 450 miliarde dolari anual, ceea ce reprezintă opt la sută din totalul schimburilor comerciale mondiale. Conform unui raport realizat în 2005, rata pierderilor prin contrafacere este mai ridicată în domeniul filmului, muzicii şi industria IT. Industria vinului din România pierde, anual, circa un miliard euro don cauza fenomenului de contrafacere. Industria medicamentelor şi industria cosmeticelor înregistrează, de asemenea, anual, pierderi însemnate. Un produs contrafăcut este un produs făcut de altcineva decât adevăratul titular, prin copierea sau imitarea produsului original, fără autorizare sau drept, în scopul de a induce în eroare sau a frauda şi apoi a comercializa produsul copiat ca fiind original. România a solicitat Uniunii Europene protejarea denumirilor pentru 39 băuturi spirtoase (ţuică şi rachiuri), 55 produse lactate (brânzeturi şi caşcaval), două feluri de covrigi (de Buzău şi de Bacău), pâinea ardelenească cu cartofi şi magiunul de prune. Producătorii români au reuşit să înregistreze mărci pentru produsul pălincă, precum şi ţuica, Vinars, Horinca şi Turţ. În prezent, există 170 mărci care funcţionează în România şi care doresc să se extindă, iar alte 100 de pe piaţa vest europeană să intre în România.