Un an de referinţă pentru agricultura bihoreană * În sectorul vegetal, cele mai mari producţii medii la hectar din ultimii 15 ani, dar şi preţuri foarte mici pentru valorificarea recoltelor. * Susţinerea financiară a agriculturii bihorene, din fonduri bugetare, cea mai mare, valoric, din ultimii 15 ani. * În zootehnie, efectivele totale şi efectivele matcă - superioare, numeric şi calitativ, ultimilor patru ani, dar modul de exploatare a efectivelor de animale a creat probleme performaţelor productive. * Valoarea eligibilă a proiectelor de finanţare prin Programul SAPARD (finalizate şi în derulare) a ajuns la peste 11 milioane de euro. Discutăm cu domnul drd. ing. Florian Pavel, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Bihor, la sediul acestei instituţii, sediu modernizat şi inaugurat în anul 2004. O investiţie necesară, astfel că şi DADR Bihor s-a înscris, începând cu 2004, printre direcţiile agricole din ţară care să aibă un sediu propriu, funcţional şi decent. - Dincolo de acest aspect administrativ, cum caracterizaţi, domnule director, anul 2004 pentru agricultura bihoreană? - Un an de referinţă, inclusiv în ceea ce priveşte paradoxurile. - De pildă? - Anul 2004 a fost unul de excepţie, realizându-se cele mai mai producţii medii la hectr din ultimii 15 ani: 4050 kg - la porumb, 3850 kg - la orz, 3484 kg - la orzoaică, 5010 kg - la porumb, 2228 kg - la ovăz, 1950 kg - la floarea soarelui, 50505 kg - la sfecla de zahăr. Bihorul a devenit, în anul 2004, unul dintre grânarele ţării, în condiţiile în care ca grad de fertilitate a solului nu facem parte din zona I de fertilitate şi producţie. De asemenea, producţia totală de cereale a fost cea mai mare din ultimii patru ani. - Dar paradoxurile? - Deşi, la sfecla de zahăr, a existat cea mai mică suprafaţă cultivată din ultimii 15 ani, s-a obţinut cea mai bună producţie medie la hectar, iar din 2000 încoace, cea mai mare producţie totală: 42777 tone. Un alt paradox, cu un deosebit impact negativ asupra producătorilor agricoli a fost preţul jenant de mic pentru achiziţionarea grâului, porumbului, ca să dăm doar două exemple. Apoi, alt exemplu este fărâmiţarea exagerată a terenurilor agricole în exploataţii de o dimensiune medie de 2,33 hectare ce reprezintă, totuşi, obstacolul principal în faţa performanţei productive durabile şi a calităţii producţiei. - În ce măsură susţinerea financiară (subvenţii, alocaţii) a reuşit sau nu să atenueze preţurile foarte mici la valorificarea producţiei? - Agricultorul poate aprecia mai bine. Ce este clar e că, în 2004, valoarea totală a sprijinului bugetar acordat agricultorilor bihoreni însumează peste 539 de miliarde lei. Doar într-un an, suma este aproape egală cu valoarea subvenţiilor din toţi anii 2001-2003. Iar la toate acestea se adaugă şi posibilităţile de accesare a unor fonduri prin sistemul de finanţare SAPARD sau creditare FIDA. - Cum se regăseşte atragerea de fonduri SAPARD de către beneficiarii bihoreni? - Ca bilanţ, punând în calcul proiectele depuse şi perioada aprobării lor, a finanţării şi derulării, pe măsurile (domeniile) Programului SAPARD, am încheiat anul 2004 cu 70 de proiecte eligibile, dintre care 24 contractate şi 4 finalizate. Ca valoare eligibilă, peste 3 milioane euro se află în proiecte finalizate, respectiv aproape 8 milioane euro pentru proiecte în derulare. - Cât priveşte sectorul zootehnic? - Efectivele totale şi matcă au înregistrat creşteri numerice şi valorice, la toate speciile. În schimb, producţia zootehnică a scăzut, comparativ cu anul precedent, excepţie făcând producţiile la lapte de oaie şi capră, la lână şi ouă. Cât priveşte modul de exploatare a efectivelor de animale, acesta a creat şi creează probleme, la toate speciile, vizând performanţa productivă şi calitatea produselor animaliere şi a generat deficienţe majore în preluarea, prelucrarea şi valorificarea producţiilor fizice animaliere. - Vă mulţumesc, iar despre priorităţile agriculturii bihorene, în anul 2005, cu un alt prilej.