* Legislaţia în domeniul gospodăririi apelor, armonizată cu Directivele Uniunii Europene * Noul Sistem Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă * Stabilirea unor măsuri şi acţiuni prioritare, la nivel de judeţ, în privinţa efectuării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor şi punerii în siguranţă * Reconsiderarea devizelor şi suplimentarea de fonduri faţă de cele aproximativ 40 miliarde lei alocate În sensul armonizării legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene, săptămâna trecută, s-a discutat, în şedinţa Parlamentului, proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Legii Apelor (nr. 107/1996) care consacră gospodărirea unitară, naţională şi integrată a apelor, pe bazine hidrografice, ca entităţi indivizibile de gospodărire cantitativă şi calitativă a resurselor de apă. "Cu aceasta, remarca dl ing. Mitruţ Tentiş - directorul Direcţiei Apelor Crişuri Oradea - întreaga legislaţie în domeniu cuprinde prevederi care asigură condiţii europene desfăşurării activităţilor specifice din domeniul gospodăririi apelor". Totodată, un alt act normativ, O.U.G. nr. 21/15 aprilie 2004, aprobă noul Sistem Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, fiind enumerate toate tipurile de risc, începând cu cutremurele şi inundaţiile şi terminând cu evenimentele publice de amploare determinate sau favorizate de factori de risc specifici. "Conceptul în sine este, în totalitate, nou, în care sunt consacrate principiile managementului, structura acestui Sistem Naţional care are în compunere comitetul pentru situaţiile de urgenţă, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, servicii publice profesioniste pentru situaţii de urgenţă, centre operative şi comandant al acţiunii. De asemenea, continuă dl ing. Mitruţ Tentiş, se stabilesc atribuţiile componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă". Printr-o situaţie de urgenţă a trecut şi Bihorul, în luna aprilie, când s-au înregistrat inundaţii, urmare a ploilor abundente, a debitelor mari create în Bazinul Hidrografic Crişuri. Un asemenea eveniment, prin intervenţia profesionistă a factorilor responsabili, inclusiv a personalului Direcţiei Apelor Crişuri Oradea, a fost ţinut sub control, diminuându-se şi limitându-se efectul acestor inundaţii. - După consumarea acestor evenimente, după trecerea puhoaielor şi evaluarea efectelor în teritoriu, am înţeles că Direcţia Apelor Crişuri Oradea a adoptat unele măsuri. La ce se referă aceste măsuri, domnule director Mitruţ Teniş? - S-au dispus trei categorii de măsuri: de urgenţă - pentru executarea unor lucrări cu caracter provizoriu, în comunele Remetea, Şoimi şi Derna; efectuarea de lucrări în completarea celor aflate în curs de execuţie - conform unui act încheiat între reprezentanţii Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, ai Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi Direcţia Apelor Crişuri Oradea; înaintarea unor propuneri de efectuare a unor lucrări noi, în zona Dobreşti - Hidişel - Topa de Sus, pe baza unei note de fundamentare elaborate de noi şi a unui proiect de Hotărâre de Guvern, prin grija Prefecturii şi a Consiliului Judeţean Bihor. - La ce anume se referă, şi ca zone, efectuarea de lucrări în completarea celor aflate în curs de execuţie? - În judeţul Bihor sunt şase lucrări în derulare, de apărare împotriva inundaţiilor şi pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale, costurile, conform devizelor, fiind de aproximativ 30-40 miliarde lei. Şi aici mă refer la lucrările de pe râul Holod - în zona localităţilor Holod, Sâmbăta şi Ginta; amenajare râu Crişul Pietros, pentru apărarea împotriva inundaţiilor în zona Pietroasa, confluenţa cu râul Crişul Negru; lucrări în Bazinul hidrografic Crişul Negru, pe sectorul Vaşcău-Beiuş; lucrări în Bazinul hidrografic Crişul Repede; regularizarea Văii Derna şi Văii Fânaţelor, la Sărsig; lucrări, în Bazinul Crişul Negru - localităţile Remetea, Meziad, Râpa, Uileacu de Beiuş. - Care va fi soluţia, în cazul celor şase obiective enunţate anterior? - La iniţiativa noastră, am propus să facă o deplasare în judeţ reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, ai Agenţiei Naţionale "Apele Române", în ideea de a se hotărî, a reconsidera a devizelor generale iniţiale - conform celor constatate pe teren - deoarece, pe anumite zone afectate şi unde lucrările sunt în curs de execuţie, este necesară extinderea acestor lucrări, reevaluarea lor. - De unde fonduri suplimentare? - Aceste lucrări aflate în derulare sunt finanţate, în principal, de la bugetul de stat. Prin importanţa lor, pe zona Bihorului, asemenea obiective strategice, le putem spune, pot fi considerate ca având o importanţă aparte, deci şi alocarea de fonduri intră în regim special.