România a înregistrat, în ultimele şase luni, cea mai ridicată rată de îmbunătăţire a cunoştinţelor cetăţenilor asupra instituţiilor Uniunii Europene, ponderea celor care pot fi consideraţi "buni cunoscători" ai unor proceduri comunitare elementare crescând de la 28 la sută, în toamna anului 2004, la 42 la sută în primăvara lui 2005. Cu toate acestea, România se numără în continuare printre ultimele ţări în ceea ce priveşte gradul de cunoaştere a instituţiilor europene de către cetăţeni şi se menţine ca fiind ţara a cărei populaţie manifestă cea mai mare încredere în Uniunea Europeană, deşi scorul de încredere a scăzut de la 74 la 68 la sută - sunt principalele concluzii ale Raportului pentru România editat pe baza Eurobarometrului de opinie publică EB63 realizat în primăvara acestui an în toate statele membre şi candidate la forul comunitar. Cu toate că şeful Delegaţiei Europene la Bucureşti s-a declarat "puţin întristat" de scăderea încrederii românilor faţă de UE evidenţiată de rezultatele Raportului naţional pentru România, remarcă, însă, că românii rămân în continuare naţiunea cu cea mai mare încredere în Uniunea Europeană. În opinia oficialului european, nivelul actual al încrederii românilor în UE este "mai realist" faţă de acum 2-3 ani, când mai mult de 80 la sută dintre români se declarau încrezători în Uniunea Europeană însă erau mai puţin informaţi.