Vin vremuri grele pentru evazionişti: Potrivit noului proiect de lege pentru combaterea evaziunii fiscale, elaborat de Ministerul Finantelor Publice şi publicat pe site la data de 22 martie a.c., persoanele care au comis fapte de evaziune fiscală vor fi condamnate penal şi, în plus, vor avea interdicţia de a mai înfiinţa, sau conduce, firme o perioadă de până la zece ani. Evaziunea fiscală are ca obiect sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor legale în materie fiscală, contabilă şi vamală de către contribuabili, cu scopul de a produce un prejudiciu bugetului general consolidat. Noul proiect de lege stabileşte că toate actele de evaziune fiscală sunt infracţiuni, singura pedeapsă alternativă pentru închisoare fiind doar amenda penală. Dreptul de a verifica contribuabilii aparţine organelor financiare, fiscale şi vamale - Curtea de Conturi, Garda Financiară, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Autoritatea Naţională a Vămilor, prin unităţile teritoriale şi compartimentele de specialitate. Zeghe, amendă, interzicerea unor drepturi Proiectul stabileşte că infracţiune de evaziune fiscală pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, sau cu amendă de la 50.000.000 lei la 80.000.000 lei este refuzul nejustificat, după ce a fost somat consecutiv de 3 ori, de a prezenta organelor competente actele de evidenţă contabilă şi bunurile din patrimoniu, în vederea efectuării controlului fiscal. Cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, precum şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei se pedepseşte neîntocmirea, întocmirea incompletă (sau necorespunzătoare) a documentelor de evidenţă contabilă ori acceptarea de astfel de documente în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale şi vamale, dacă fapta a avut drept consecinţă diminuarea bazei impozabile; cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi se pedepsesc următoarele fapte: desfăşurarea de activităţi neautorizate; depunerea unor declaraţii inexacte; ascunderea obiectului ori a sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; înregistrarea de operaţiuni fictive; alterarea sau distrugerea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidenţe contabile duble; transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile; efectuarea de acte ilicite cu scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale. Ani de închisoare, proporţional cu prejudiciul Noile reglementări stabilesc, totodată, că numărul anilor de închisoare creşte proporţional cu suma cu care infractorul a prejudiciat statul, astfel că limitele minime şi, respectiv, maxime, de doi şi opt ani devin zece şi, respectiv, 20 de ani, în cazul în care evaziunea este mai mare de un milion de euro. Cea mai mare amendă - 500 de milioane de lei - se va aplica în cazul în care nu sunt virate bugetului, în maximum 30 de zile, sumele reprezentând impozitele cu reţinere la sursă. Aici intră angajatorii care reţin contribuţiile salariaţilor, dar, ulterior, nu le mai plătesc. Ca o premieră în domeniul legislaţiei, Proiectul prevede şi sancţiuni care merg de la suspendarea activităţii pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani, precum şi interdicţia de a mai fi asociat, acţionar, administrator sau director executiv al unei firme pentru o perioadă de până la zece ani, aceasta din urmă fiind cea mai severă dintre sancţiuni. În fine, cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi se pedepseşte sustragerea de la efectuarea controlului prin nedeclararea, declararea fictivă sau inexactă cu privire la sediul unei societăţi comerciale, la sediile subunităţilor sau la sediile punctelor de lucru, precum şi la schimbarea acestora fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, efectuată în acest scop.