ANAF poate cesiona creanţele fiscale principale şi accesorii pe care le are în administrare, datorate de contribuabili, astfel cum acestea sunt individualizate prin titluri de creanţă şi confirmate prin certificate de atestare fiscală.


Procedura de cesiune
Cesiunea creanţelor fiscale se face prin licitaţie, selecţie de oferte sau încredinţare directă, după caz. Legea stabileşte că procedura de cesiune a creanţelor fiscale este demarată la iniţiativa ANAF sau a unităţilor sale subordonate şi începe prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de intenţie. Publicarea anuntului de intenţie nu creează ANAF obligaţia de a efectua respectiva cesiune de creanţe. Intenţia de cesionare a creanţei fiscale trebuie notificată debitorului fiscal. Începând cu data eliberării certificatului de atestare fiscală, orice plată efectuată de debitor sau în numele său se consideră a fi efectuată în contul obligaţiilor fiscale curente sau viitoare. În cazul în care nu se realizează procedura cesiunii creanţelor fiscale, unitatea fiscală va proceda la stingerea creanţelor fiscale cu sumele achitate.
Etapele cesionării creanţelor fiscale
ANAF poate cesiona creanţele fiscale principale şi accesorii pe care le administrează la un preţ care nu va putea fi mai mic decât valoarea creanţelor fiscale principale. Etapele sunt următoarele: publicarea anunţului de participare la cesionarea creanţelor fiscale prin licitaţie publică cu strigare; în situaţia existenţei unui singur ofertant pentru care oferta a fost declarată calificată, ANAF poate să treacă la încredinţarea directă, cu condiţia ca preţul din ofertă să nu fie mai mic decât valoarea totală a creanţelor fiscale; în situaţia în care există mai multe oferte, este declarată câştigătoare oferta cea mai avantajoasă; în cazul în care nu există nici o ofertă, licitaţia se va organiza la un alt termen, cu publicarea unui nou anunţ, în care preţul nu va putea fi mai mic decât valoarea creanţelor fiscale principale, plus 75% din valoarea creanţelor fiscale accesorii; în cazul în care nu există nici o ofertă, licitaţia se va organiza la un alt termen, cu publicarea unui nou anunţ, în care preţul nu va putea fi mai mic decât valoarea creanţelor fiscale principale, la care se adaugă 50% din valoarea creanţelor fiscale accesorii; dacă nu se obţine preţul înscris în anunţ, cesiunea creanţelor fiscale va fi făcută la cel mai mare preţ oferit, dacă acesta depăşeşte valoarea creanţelor fiscale principale.
Distribuirea preţului cesiunii
Distribuirea preţului cesiunii creanţelor fiscale se face de către unitatea fiscală competentă, mai întâi pe obligaţiile fiscale principale, şi apoi, după caz, diferenţa fiind distribuită pe obligaţiile fiscale accesorii, în ordinea vechimii acestora. Cesionarul creanţei fiscale va prelua, ca urmare a cesiunii de creanţă, toate drepturile cedentului, inclusiv garanţiile deţinute de creditorul bugetar. Potrivit legii, contractul de cesiune a creanţelor va constitui titlu executoriu, fără a fi necesară transmiterea titlurilor de creanţă şi a titlurilor executorii. După realizarea cesiunii creanţelor fiscale, acestea devin creanţe comerciale. Legea nr. 194/2009 a fost publicată la 1 iunie, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 365.