Identificarea angajatorilor care folosesc personal fără forme legale de angajare şi stabilirea măsurilor pentru diminuarea consecinţelor sociale şi economice ale acestui fenomen au impus intensificarea activităţilor de control în domeniul relaţiilor de muncă. - Dle Ioan Rădulescu, în calitate de inspector şef adjunct al Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor, vă rugăm să ne spuneţi în ce direcţie s-a focalizat campania naţională privind identificarea cazurilor de muncă fără forme legale, care au fost obiectivele ei şi cu ce rezultate s-a soldat? - În trimestrul I al anului curent, campania naţională privind identificarea şi combaterea cazurilor de muncă fără forme legale s-a centrat pe domeniul confecţii-textile, urmărind obiectivele: a. Identificarea şi combaterea cazurilor de muncă fără forme legale; b. Controlul respectării prevederilor legale privind sănătatea şi securitatea în muncă. În acest sector au fost controlaţi 42 angajatori, dintre care patru foloseau personal fără forme legale de angajare, reprezentând 9,52 la sută din numărul total de angajaţi controlaţi. Totodată, au fost depistate 22 persoane care desfăşurau activitate fără forme legale de angajare. Au fost aplicate patru sancţiuni pentru primirea la muncă a persoanelor fără forme legale, valoarea amenzilor aplicate fiind de 105.000 mii lei. Pentru remedierea deficienţelor constatate în domeniul relaţiilor de muncă, au fost dispuse 76 măsuri obligatorii, cu termene concrete de realizare, aplicându-se 16 sancţiuni în valoare de 155.000 mii lei. - V-am ruga să ne vorbiţi şi despre eficienţa controalelor desfăşurate în acest sector al confecţiilor şi textilelor. - Printre efectele controalelor aş aminti în primul rând încheierea de contracte individuale pentru 14 persoane, din totalul de 22 persoane depistate că desfăşurau activitate fără forme legale de angajare, ceea ce reprezintă 63,6 % din numărul total al persoanelor identificate că munceau la negru. - Au fost şi persoane pentru care nu aţi reuşit să întocmiţi contracte de muncă individuale? - Da, am avut şi asemenea cazuri, motivele fiind fie că societatea angajatoare a contestat procesul verbal de constatare a contravenţiilor, fie că unele persoane nu s-au mai prezentat la lucru, până după efectuarea controlului. - Ce alte urmări au mai avut controalele? - Au fost dispuse 78 măsuri obligatorii, care, până la finele trimestrului în care s-a făcut controlul, au fost îndeplinite 95,2 %. De asemenea, am reuşit conştientizarea angajatorilor şi a opiniei publice, prin intermediul mass media cu privire la efectele negative ale mucii la negru. - Au existat şi dificultăţi în depistarea cazurilor de muncă la negru? - Din păcate au fost, pe primul loc situându-se complicitatea dintre angajaţi şi angajatori, cât şi reticenţa şi refuzul angajaţilor de a recunoaşte că muncesc la negru, din teama de a nu pierde şi această sursă de venituri.