Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, joi, ca soldul creditelor în valută acordate de o bancă să nu depăşească de două ori şi jumătate valoarea fondurilor proprii deţinute de respectiva instituţie de credit, au declarat surse oficiale. Consiliul de Administraţie al BNR a discutat mai multe variante de limitare a creditului în valută, printre care şi plafonarea soldului finanţărilor în devize străine la 200-300% din fondurile proprii ale băncilor. Potrivit bancherilor, măsura va stopa creditarea în valută în cazul celor mai multe dintre bănci. Fondurile proprii reprezintă suma dintre capitalurile sociale deţinute de bănci şi rezervele constituite, iar valorile sunt în cele mai multe cazuri de câteva ori mai mici decât soldul creditelor. În plafonul stabilit de banca centrală nu se înscriu creditele acordate clienţilor care realizează venituri în valută. Normele prudenţiale urmăresc limitarea riscului de curs indus de variaţiile raportului de schimb dintre moneda naţională, principală sursă de venituri pentru majoritatea clienţilor, şi deviza în care este denominat împrumutul. De asemenea, BNR a decis modificarea regulamentului privind provizionarea, prin schimbarea clasei de încadrare din punct de vedere financiar pentru clienţii persoane fizice care accesează credite în valută. Astfel, debitorii care obţin venituri indexate la valută de împrumut se încadrează în clasa financiară B cu risc mediu, iar cei cu venituri în lei coboară până la clasa C. La determinarea riscului de credit, în funcţie de care se stabileşte cuantumul provizioanelor care trebuie constituite, băncile au în vedere şi puterea financiară a clientului. Norma prevede mai multe clase de încadrare financiară, cele mai solide situaţii fiind cuprinse în clasa A. Pentru a continua finanţarea în valută, cele mai multe bănci ar fi nevoite să-şi majoreze fondurile proprii, în fapt să-şi suplimenteze capitalul social. O astfel de operaţiune este foarte costisitoare şi afectează direct capitalurile acţionarilor. Cel mai probabil, noile restricţii vor reorienta băncile către creditarea în lei, ceea ce s-ar putea traduce într-o scădere a dobânzilor pentru moneda naţională, într-un ritm mult mai alert şi un interval mai scurt decât cel estimat în prezent de analiştii economici.