Procesul liberalizării contului de capital a demarat în România în 1991, prin Legea investiţiilor străine, însă analiştii vorbesc despre o etapizare a acestui proces abia din 1999, corelată cu aderarea la Uniunea Europeană. Practic, România urmează, în mai puţin de doi ani, să facă parte din piaţa unică europeană, piaţă care are la bază cele patru libertăţi fundamentale: libera circulaţie a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor şi a capitalurilor. Privind la Europa, Cehia şi Slovacia au permis accesul nerezidenţilor la depozitele bancare în monedă naţională încă din 1995, iar Polonia şi Ungaria au liberalizat total contul de capital în anul 2001. Dar modificarea Regulamentului valutar de către Banca Naţională a României, prin care se stipulează că "nerezidenţii pot deschide şi menţine conturi în lei la instituţii de credit" şi pot "repatria şi transfera activele financiare deţinute", nu înseamnă decât un pas. Ce urmează? "Au rămas, însă, încă două etape de parcurs: operaţiunile cu instrumente financiare tranzacţionate în mod curent pe piaţa monetară - este vorba aici despre operaţiunile nerezidenţilor pe piaţa monetară şi operaţiunile nerezidenţilor cu titluri de stat, respectiv operaţiunile rezidenţilor în conturi deschise în străinătate şi care vor fi liberalizate până cel târziu la data aderării României" - afirmă doamna ec. Florica Floruţiu, director al Băncii Naţionale a României, Sucursala Bihor. "Până la 11 aprilie, nerezidenţii aveau acces la deschiderea de conturi curente în lei, deci în monedă naţională, fără posibilitatea de a-şi putea constitui depozite în lei. Începând cu data menţionată, accesul este liber pentru depozitele pe termen scurt". Ca să poată depune lei în băncile româneşti, străinii trebuie să schimbe valuta pe care o deţin, euro sau dolari. În măsura în care această ofertă suplimentară de valută nu-şi va găsi contrapartida în cerere, faptul se va reflecta în cursul de schimb, mai exact în întărirea leului faţă de euro. Ca urmare, se ieftinesc importurile şi toate serviciile pentru care se cere plata în valută. În aceste condiţii, devine posibilă o supraofertă de valută! "Da, există şi acest risc, având în vedere că faptul ar putea avea impact asupra aprecierii cursului - adică ofertă de valută, cerere de lei" - afirmă directorul Sucursalei Bihor a BNR. În plus, trebuie specificat că, pe fondul ofertei de bani în creştere, atât dobânzile oferite de bănci la depozite, cât şi cele cerute pentru împrumuturi se vor micşora. "Să nu uităm că dobânzile sunt, deja, în scădere. Dar, în definitiv, este normal să ne aliniem şi la politica de dobânzi pe măsură ce ne îndreptăm spre integrare, astfel încât să fim cât mai aproape de nivelul de dobânzi practicate în Comunitate". O parte din sumele în valută care vor intra pe piaţa românească vor avea un caracter speculativ, putând produce crize valutare atât la intrare, cât şi la ieşire. Regulamentul valutar modificat stabileşte, însă, dreptul BNR de a introduce măsuri de protecţie în situaţiile în care fluxurile de capital pe termen scurt au o amploare care exercită presiuni asupra pieţei valutare şi provoacă pertubări grave în aplicarea politicii monetare. Dar despre acestea, în numărul următor al cotidianului nostru.