Utilizarea nămolurilor din staţiile de epurare Bihorul are 45 de staţii de preepurare şi epurare a apei potabile, industriale şi de canal. În urma acestui proces tehnologic, rezultă importante cantităţi de nămol. Nămol care poate fi utilizat, ca fertilizant, în agricultură, însă, cu condiţia de a nu conţine diferite elemente poluante încât efectul să fie invers celui dorit. De la caz la caz, nămolurile provenind de la staţiile de epurare vor avea destinaţia de fertilizant sau, pur şi simplu, se vor incinera în cuptoarele de clinker ale fabricilor de ciment sau în depozite pentru deşeuri periculoase. "Asemenea obiective se înscriu în preocuparea Agenţiei de Protecţie a Mediului Bihor, ca implementare a Directivei 86/ 278/ EC privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se folosesc nămolurile de la staţiile de purare" - a precizat dl ing. Dorin Borota, director executiv adjunct, iar o asemenea activitate va fi, curând, reglementată, inclusiv prin norme metodologice de lucru, printr-un proxim ordin, în curs de avizare, al Ministerului." Prin colaborarea A.P.M. Bihor cu Direcţia "Apelor Crişuri" Oradea şi a celor care gestionează şi exploatează staţiile de epurare din judeţ se vor întocmi documentaţiile necesare referitoare la cantitatea şi calitatea nămolurilor provenind de la aceste staţii, logistica privind utilizarea sau arderea acestor nămoluri, informaţii ce se vor regăsi, centralizat, în baza naţională de date. Este încă un pas ce se adaugă altora, în acţiunea concertată privind nu doar protecţia mediului, ci şi aspectul reutilizării unor materii prime secundare. Microbrichete din lemn Pentru Direcţia Silvică Bihor, la capitolul investiţii şi diversificarea activităţii de producţie, pentru anul 2004, se înscrie şi realizarea unei capacităţi de prelucrat lemn, la Depozitul Finiş, ce aparţie Ocolului Silvic Beiuş. După cum ne spunea domnul ing. Liviu Ioan Judea, directorul Direcţiei Silvice Bihor, "avem două variante, însă este posibil să fie concretizate ambele, valoarea totală a investiţiei ajungând la 55 miliarde lei." Concret, este vorba despre o instalaţie pentru realizarea unor microbrichete din lemn (investiţie de 35 miliarde lei), prin utilizarea, ca materie primă, a deşeurilor (rumeguş, lăturoaie de la gatere, lemn de mici dimensiuni, inclusiv resturi vegetale din producţia agricolă) din zona Beiuşului. Totodată, realizarea unei instalaţii de debitat masă lemnoasă şi de condiţionat cherestea, cu toate utilităţile necesare. Investiţia este aproximată la 20 miliarde lei.