Pregătiri pentru alt prag psihologic? Banca Naţională a României a vîndut, luni, pe piaţa valutară, între 10 şi 20 de milioane de euro, pentru a menţine cursul de schimb al leului sub pragul de 40.000 de unităţi în raport cu moneda europeană. Dealerii consideră că intervenţia BNR pe piaţa valutară a avut în vedere mai mult o confirmare a recentelor declaraţii privind decizia băncii centrale de a nu deprecia exagerat moneda naţională în ultima parte a anului. Prezenţa BNR s-a făcut simţită la un moment în care băncile cotau moneda europeană pentru 40.025 - 40.055 lei. Banca centrală a vîndut euro de la o cotaţie de 40.010 lei/euro, pînă la un nivel de 39.920 lei/euro. Cursul de referinţă a fost anunţat la un nivel de 39.928 lei/euro, cu 28 de unităţi sub cel valabil pentru luni, în condiţiile în care moneda europeană a avut o evoluţie asccendentă pe pieţele internaţionale. În consecinţă, BNR a calculat pentru dolar un curs cu 136 de lei mai mic, de 33.767 lei. Dealerii apreciază, însă, că, pe termen scurt, trendul va rămîne în favoarea euro. Atitudini schimbătoare ale BNR În ultima parte a lunii octombrie, BNR a cumpărat euro din piaţa valutară, în mod repetat, ceea ce a dus la o depreciere accelerată a menedei naţionale. BNR şi-a modificat poziţia în prima parte a lunii noiembrie, forţată atât de evoluţia bună a monedei europene pe pieţele internaţionale, cât şi de creşterea deficitului de valută din piaţa internă. Săptămâna trecută, cumpărările de valută de la clienţi au fost depăşite în medie pe zi cu câte zece milioane de dolari de vânzările băncilor către clienţi. În ultima şedinţă a săptămînii, BNR a vândut în piaţa valutară peste 50 de milioane de euro, menţinând raportul de schimb sub 40.000 de lei/euro. Comparativ, în luna octombrie a fost consemnat un deficit mediu de cinci milioane de dolari pe zi, iar volumul zilnic al tranzacţiilor interbancare şi totalul operaţiunilor valutare s-au plasat în medie cu aproape zece milioane de dolari sub nivelul mediu din săptămîna trecută. Dileme privind ţinta inflaţiei Dealerii consideră că cererea ridicată de valută reprezintă nevoi de finanţare a importurilor sezoniere, iar BNR încearcă să evite o majorare a preţurilor interne cu efect inflaţionist, însă ar putea reveni la o politică de depreciere a monedei naţionale, în ultima lună a anului. Alegerea BNR balansează între nevoia de limitare a deficitului de cont curent şi menţinerea ratei inflaţiei într-un nivel cât mai apropiat de ţinta de 14%. Chiar dacă banca centrală nu mai crede într-o inflaţie de fix 14% la finele anului, temerea cea mare este ca preţurile de consum să nu înregistreze un avans de peste 15%. În acest caz, principalul indicator urmărit de BNR s-ar plasa la un nivel superior intervalului de plus - minus 1% pe care îl va utiliza din 2005, o dată cu trecerea la ţintirea directă a inflaţiei. O astfel de situaţia ar reflecta un eşec în efortul dezinflaţionist şi ar duce la o scădere a încrederii agenţilor economici în previzuinile autorităţilor privind rata inflaţiei. BNR are în vedere să modice, din 2004, ponderea celor două valute în cadrul coşului utilizat ca referinţă pentru calculul cursului leului, prin creşterea cotei acordate monedei europene de la 60% la 75%.