* Interlocutor, drd. ing. Florian PAVEL - director executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bihor * - Prima decadă a lunii mai este perioada în care începe stabulaţia liberă, cea mai ieftină sursă de furajare pentru o mare parte dintre speciile de animale, iar judeţul nostru, prin comparaţie, are un bogat fond pastoral. Cum este el structurat şi în ce măsură asigură necesarul de furajare? - Fondul pastoral al judeţului Bihor cuprinde 181.532 de hectare cu pajişti naturale, dintre care păşunile naturale reprezintă 137.748 hectare, fâneţele naturale deţin o suprafaţă de 43.784 ha, ceea ce înseamnă 36,3% din suprafaţa agricolă a judeţului şi 3,7% din fondul pastoral al României. La efectivele de animale existente în Bihor, dar şi în condiţiile unei bune gospodăriri a fondului pastoral, fără a face abstracţie de condiţiile agrometeorologice, nu pot fi probleme în asigurarea necesarului de furaje masă-verde. - Cum se prezintă, la începerea perioadei de stabulaţie liberă, pajiştile naturale ale judeţului, din punct de vedere al acţiunilor tehnice întreprinse? - Cât priveşte lucrările de regenerare, prin însămânţări şi supraînsămânţări, doar ultima lucrare menţionată s-a efectuat în proporţie de 22% din programul stabilit de 5.648 ha, însămânţări neefectuându-se. Astfel, pe total suprafaţă (9.091 ha) cuprinsă la regenerări, procentul este de doar 13%. Un alt aspect - fertilizări totale (pe 87.578 ha) - relevă înfăptuirea lucrării în proporţie de 54%, cifre mai puţin mulţumitoare. - De ce astfel de... procente scăzute? - Ele exprimă evident lipsa resurselor financiare la nivelul administraţiilor locale. La acestea se adaugă şi lipsa de preocupare a majorităţii consiliilor locale în ceea ce priveşte curăţirea pajiştilor, lucrare de întreţinere efectuată în proporţie de 60%, fapt care poate fi îmbunătăţit, prin acţiuni concertate, în zilele următoare. Este o recomandare şi nu ar fi ultima... - De pildă, ce ar mai fi? - Încă se mai pot efectua, în această decadă, lucrări de fertilizare cu îngrăşăminte chimice; definitivarea lucrărilor de amenajare a spaţiilor de odihnă şi adăpost pentru efectivele de animale ce urmează a fi scoase la păşunat; folosirea echilibrată, raţională, a suprafeţelor de pajişti naturale, impunându-se parcelarea acestora, în funcţie de speciile de animale ce urmează a fi repartizate la păşunat; încasarea taxelor de păşunat, iar valoarea acestora să fie corelată cu necesarul de fonduri pentru exploatarea pajiştilor naturale, nu după criterii populiste. - Cum rămâne cu Programul strategic privind reabilitarea pajiştilor naturale ale judeţului Bihor? - Fiecare primărie trebuie să supună, spre aprobare, consiliului local programul amenajamentelor pastorale şi să-l trimită, până cel târziu în 15 mai a.c., la D.A.D.R. Bihor. În baza programelor din teritoriu se va structura programul judeţean, putându-se, astfel, gândi şi asupra modalităţilor de finanţare. - Vă mulţumesc.