Din căpşunari de Spania, în căpşunarii de Bihor În satul Tinăud, încă înainte de 1989, Florian Borodan producea, acasă, legume de seră. O seră pe 15 ari suprafaţă. A trecut apoi la a cultiva flori, în aceeaşi seră. Acum, începând din luna februarie 2006, urmează să planteze căpşuni, după ce a mai contruit o seră de 22 de ari. Este o primă faţetă a unei afaceri rentabile. Dar despre adevărata dimensiune a afacerii începută cu o seră de legume rămâne s-o aflăm, în cele ce urmează Zona pilot de la Urvind Florian Borodan nu este singur. În primul rând, cum avea să ne povestească, împreună cu băiatul său (Florin-George), "care este cheia afacerii şi a societăţii noastre comerciale SC Boro Ecofruct SRL Aleşd", au devenit asociaţi cu o firmă italiano-română - PIEMONTE RO. Aşa au început, la Urvind (comuna Lugaşu de Jos), să cultive căpşuni, cultură de câmp, printr-o tehnologie specială: pe suport de folie. Terenul a fost arendat, iar din fosta plantaţie pomicolă zona s-a transformat în plantaţie de căpşuni. Era aprilie 2005. Pe o suprafaţă de 5 hectare, terenul a fost arat şi pregătit în condiţii speciale: cu un singur utilaj mecanic s-a bilonat, s-au întins folii negre de palstic sub care s-a instalat şi sistemul de irigare prin picurare. Fâşia de folie este perforată la anumite dimensiuni, iar în orificiile respective s-au plantat stolonii de căpşuni. Folia menţine o umiditate constantă a solului pentru dezvoltarea şi vegetaţia plantei, nu permite creşterea buruienilor, iar fructele plantei se menţin curate şi sănătoase pentru că nu intră în contact cu solul, datorită suportului de folie din plastic. "Ne-am dotat cu această maşină de bilonat, întins folia de plastic şi instalaţia de irigat, ne-am realizat o linie tehnologică de confecţionat ambalaje din carton la standarde europene, am construit un tunel de congelare şi camere frigorifice. Cât priveşte producţia, continuă Florian Borodan, ea s-a valorificat, preponderent, la export, de comercializare ocupându-se Răzvan Durgheu". Extinderea plantaţiilor Aidoma celor întâmplate la Urvind, s-au înfiinţat, în Bihor, prin asociere cu deţinătorii de teren, alte 6 plantaţii de căpşuni: trei la Beiuş, două - Dobreşti şi una la Săbolciu. Zone diferite pedoclimatic şi unde s-au plantat 11 soiuri diferite de căpşuni. Total suprafaţă, 21 de hectare. Prin SC Boro Ecofruct Aleşd, care are contract de exclusivitate încheiat cu firma italiană Salvi Vivai, s-au asigurat materialul săditor, produsele fitosanitare, folia, sistemul de irigare, inclusiv plantatul. Costurile pentru înfiinţarea unui hectar cu căpşuni sunt de aproximativ 9500 de euro. "Costurile le suportăm noi, iar pe baza contractului încheiat cu producătorul, acesta ne dă nouă toată producţia, timp de doi ani, la un preţ mediu/kilogram stabilit pe tot anul, iar noi ne ocupăm de valorificarea producţiei. Într-un an, prin valorificarea recoltei, se pot obţine aproape 40.000 de euro pe hectar" - conchide Florian Borodan. Pentru anul viitor sunt deja încheiate contracte în vederea înfiinţării a 98 hectare de plantaţii cu căpşuni. Perspectiva este ca suprafaţa să se extindă. Bihorul va deveni un important bazin productiv de căpşuni, astfel încât mulţi dintre cei care au plecat şi mai pleacă în Spania la cules de căpşuni vor deveni căpşunari de Bihor...