Datoria publică externă a României însuma, la finele anului trecut, 10,28 miliarde de euro, în scădere cu 662,5 milioane de euro faţă de 2005, în timp ce nivelul datoriei publice guvernamentale interne a urcat cu circa nouă miliarde de lei, la 25,14 miliarde de lei (7,4 miliarde de euro). Nivelul datoriei totale a însumat circa 17,6 miliarde de euro, reprezentând mai puţin de 20% din PIB. România are în continuare unul dintre cele mai reduse niveluri ale datoriei publice externe din Europa. Pe componente, datoria contractată direct de stat reprezintă 62,5%, restul de 37,5% reprezentând datoria externă garantată de stat, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Analiza datoriei publice guvernamentale externe efective în funcţie de creditor arată că 47,3 % reprezintă datoria contractată cu creditorii oficiali, inclusiv împrumuturile FMI. Creditorii privaţi, care includ băncile comerciale, emisiunile de obligaţiuni şi alte surse, reprezintă 52,7 % din total, conform datelor MFP. La finele anului trecut, Ministerul Finanţelor Publice a anunţat că intenţionează să revină pe pieţele internaţionale de capital, în 2007, cu emisiuni de titluri în valoare aproximativă de 500 de milioane de euro. Cea mai mare parte a datoriei publice guvernamentale interne, respectiv 94,2%, este reprezentată de datoria directă, în sumă de 23,68 miliarde de lei, generată de deficitul bugetar consolidat şi de activele neperformante preluate de stat la datoria publică pe bază de legi speciale. Datoria publică guvernamentală internă garantată, generată de garanţiile pentru creditele interne contractate în lei şi în valută totaliza, la sfârşitul anului trecut, 1,46 miliarde de lei. Pentru anul 2006 plafonul de îndatorare publică internă a fost stabilit la suma de 9,6 miliarde de lei. Gradul de acoperire cu credite interne a acestui plafon a fost la 31 decembrie de 29,32%. Statele care vor să adopte moneda unică trebuie să aibă o datoriei publică mai redusă de 60% din PIB, iar nivelul deficitului bugetar trebuie să fie de maximum 3% din PIB. România intenţionează să treacă la euro în intervalul 2012-2014. Criteriile stabilite prin tratatul de la Maastricht pentru adoptarea euro se referă, pe lângă nivelul deficitului bugetar şi al datoriei publice, la inflaţie şi dobânzi pe termen lung.