La nivelul judeţului Bihor, reţeaua CREDITCOOP cuprinde trei bănci cooperatiste: Dacia Oradea, Stejarul Marghita şi Izvoru Ştei. Cele trei unităţi numără, împreună, 35.607 membri cooperatori, constituind un capital de 12,6 milioane de lei. Prin activitatea desfăşurată în anul 2009, an de criză, cele trei bănci cooperatiste bihorene au realizat un profit care a reprezentat 21% din cel realizat de reţeaua Creditcoop la nivelul întregii ţări. Pentru rezultatele foarte bune obţinute, au fost recompensate cu toate cele cinci premii acordate de către Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP: "Cel mai mare sold al plasamentelor" şi "Cel mai mare sold al surselor atrase" (Banca Dacia), "Cel mai mare capital social" (Banca Dacia şi Banca Izvoru), "Cel mai mare profit" (Banca Stejarul) şi "Cea mai bună performanţă bancară" (Banca Izvoru).

O tradiţie de peste 150 de ani

Directorul general al Băncii Cooperatiste Izvoru, Miron Horgiu, ne-a precizat că băncile cooperatiste bihorene sunt afiliate la Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop şi fac parte din reţeaua acesteia alături de alte 47 de bănci cooperatiste. În România, primele forme ale cooperaţiei de credit au apărut în urmă cu mai bine de 150 de ani, mai exact în anul 1851, când a luat fiinţă prima bancă populară din Ardeal, în ţinutul Bistriţei. "În 1903, este promulgată Legea băncilor populare săteşti şi a Casei lor centrale. Din păcate, în anul 1948, cooperativele de credit îşi încetează activitatea, în baza unei hotărâri a Consiliului de Miniştri, fiind reînfiinţate abia în 1954. În 1990, este promulgat Decretul-Lege nr. 67 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum şi de credit, iar în 1996, Parlamentul adoptă Legea nr. 109 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum şi a cooperaţiei de credit. În 2000, Guvernul emite OUG nr. 97 privind organizaţiile cooperatiste de credit, iar în 2002, Parlamentul adoptă Legea 200 pentru aprobarea OUG 97/2000. În baza acesteia, în urma unor documentaţii tehnico-bancare şi a unor verificări foarte exigente, reţeaua cooperatistă CREDITCOOP primeşte autorizaţie de funcţionare din partea BNR. În anul 2006, Guvernul României adoptă OUG nr. 99 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, iar în 2007 Parlamentul, prin Legea 227, o aprobă şi modifică", a precizat Miron Horgiu, cel care a făcut demersuri la Parlamentul României pentru ca Legea de funcţionare a cooperativelor de credit să fie modificată, permiţând acordarea de subvenţii pentru agricultori prin intermediul reţelei Creditcoop. Horgiu a mai menţionat faptul că, la început, activitatea unei cooperative de credit se rezuma la acordarea de împrumuturi membrilor cooperatori din fondul social atras de la aceştia, activitate asemănătoare, într-o oarecare măsură, cu cea a caselor de ajutor reciproc. "În noile condiţii, aceasta reprezintă o entitate juridică bine dezvoltată, în care lucrează, în medie, 40 de salariaţi, majoritatea dintre aceştia cu studii superioare, în teritoriu având organizate până la 15 puncte de lucru. Băncile cooperatiste din reţeaua Creditcoop, în special cele din Bihor, îşi desfăşoară activitatea în sedii proprii, corespunzătoare, având amenajări şi dotări moderne, conducători cu experienţă în domeniul financiar-bancar şi salariaţi competenţi, selectaţi cu atenţie", susţine directorul general al Băncii cooperatiste Izvoru Ştei.


Toate premiile I au ajuns în Bihor

Directorul general al Băncii Dacia Oradea, Cristian Emanoil Şereş, a menţionat că, deşi activitatea băncilor cooperatiste seamănă, în unele privinţe cu cea a băncilor comerciale, sunt foarte multe lucruri care deosebesc cele două tipuri de instituţii. "Într-o bancă comercială, scopul final al activităţii îl constituie maximizarea profitului, pe când într-o bancă cooperatistă ţelul final îl reprezintă întrajutorarea membrilor cooperatori. O bancă comercială îşi mută resursele băneşti acolo unde obţine profitul cel mai mare, inclusiv peste hotare, pe când o bancă cooperatistă redistribuie resursele sale şi cele atrase în raza sa de activitate în care funcţionează", susţine Cristian Şereş. Directorul general a adăugat că "cele trei unităţi bihorene numără, împreună, 35.607 membri cooperatori, adică unul din 14 bihoreni este membru cooperator al băncilor noastre. Aceştia au constituit, împreună, un capital de 12,6 milioane lei (capital autohton). Împreună, cele trei bănci acordă credite membrilor cooperatori în valoare de 54,4 milioane de lei, adică mai bine de 11% din plasamentele întregii reţele. Restanţa înregistrată la acestea este de doar 0,8% din plasamente, faţă de peste 3% cât reprezintă nivelul restanţelor înregistrate pe întreg sistemul bancar. Sursele atrase se ridică la aproape 40 milioane de lei, reprezentând o pondere de 10,5% în sursele atrase la nivel de reţea. Profitul realizat pe anul trecut, an încercat de criza economica, reprezintă 21% din cel realizat la nivel de ţară". Toţi aceşti indicatori, dar nu numai, au facut ca la recentul Bilanţ al Băncii Centrale Cooperatiste Creditcoop, din 23 aprilie a.c, bihorenii să câştige toate cele 5 premii oferite de Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP. Astfel, locul l pentru "Cel mai mare capital social" l-au obţinut Dacia Oradea şi Izvoru Ştei. De asemenea, Dacia Oradea a mai primit locul l pentru "Cel mai mare sold al plasamentelor" şi locul l pentru "Cel mai mare sold al surselor atrase". Locul l pentru "Cel mai mare profit" l-a obţinut Stejarul Marghita, în timp ce locul l pentru "Cea mai bună performanţă bancară" l-a obţinut Izvoru Ştei. "Nu poate fi ceva mai frumos şi mai lăudabil pentru cele trei bănci cooperatiste bihorene şi pentru cei 126 de salariaţi care le deservesc decât încununarea activităţii lor cu asemenea distincţii, pentru care li se cuvin toate felicitările şi toată lauda", a adăugat directorul general al Băncii Dacia Oradea.

 

Servicii variate pentru membrii asociaţi

Directorul general al Băncii Cooperatiste Stejarul Marghita, Dorina Cosma, a precizat că banca cooperatistă se organizează pe o rază teritorială de operare proprie. Astfel, Banca Cooperatistă Dacia Oradea cuprinde Sucursala Oradea, agenţiile Salonta, Aleşd, Oşorhei şi Tileagd şi punctele de lucru Ioşia, Nufărul, Sălard, Biharia, Cefa, Nojorid, Sântandrei, Sânmartin, Avram Iancu, Bratca şi Vadu Crişului. Banca Cooperatistă Stejarul Marghita mai cuprinde agenţiile Popeşti, Săcueni, Valea lui Mihai şi punctul de lucru Diosig. Banca Cooperatistă Izvoru Ştei mai cuprinde agenţiile Beiuş, Vaşcău, Sudrigiu, Tinca şi Ceica şi punctele de lucru Căbeşti, Cociuba Mare, Batăr, Holod şi Dobreşti. "Dispersia în teritoriu a sediilor noastre oferă posibilitatea deservirii acasă, cum se spune, a membrilor asociaţi, beneficiari atât a creditelor pentru satisfacerea nevoilor lor personale, cât şi a valorificării economiilor băneşti de care dispun, pe care le depun spre fructificare în depozite sau certificate de depozit. Prin unităţile noastre s-au împrumutat 11.775 membri, după cum nu mai puţin de 5.097 îşi depun economiile spre fructificare cu dobânzi atractive", a menţionat Doina Cosma, care a adăugat că la sediile unităţilor bihorene beneficiază de subvenţiile pe care statul le pune la dispoziţie prin APIA peste 2.800 de agricultori. Tot aici îşi plătesc facturile de telefonie fixă şi mobilă, facturile de energie eletrică şi de gaz. "În colaborare cu unele societăţi de asigurări, avem mandatul să operăm şi produse ce definesc anumite genuri de asigurări. Gama serviciilor şi prestaţiilor noastre este în continuă creştere. Încrederea, în opinia noastră, este capitalul cel mai de preţ cu care se poate lăuda o bancă. Poate tocmai de aceea ţinem să împărţim bucuria şi satisfacţia noastră cu toţi membrii asociaţi, cu toţi salariaţii noştri, al căror aport este incontestabil la obţinerea acestor rezultate", a declarat Doina Cosma, menţionând că directorii generali ai celor trei bănci cooperatiste din Bihor intenţionează să fie fruntaşii reţelei şi în anul 2010, chiar dacă este an de criză. "Avem un parteneriat cu colegii noştri din băncile cooperatiste din Ungaria, ai căror invitaţi suntem începând cu 2 iunie a.c., care ne-au împărtăşit multe experienţe pozitive", a mai precizat directorul general al Băncii Stejarul Marghita.