În cadrul proectului internaţional "Managementul bazinului hidrografic transfrontalier Crişuri-Koros", experţii din cadrul Direcţiei Apelor (D.A.) Crişuri au identificat principalele probleme de gospodărire a apelor în judeţul Bihor. Identificarea s-a făcut pe baza Raportului de caracterizare a bazinului hidrografic Crişuri. În procesul de elaborare au fost parcurse mai multe etape, cele mai importante fiind consultarea factorilor interesaţi (autorităţile locale, agenţia de mediu, ONG-uri), precum şi consultarea publicului, prin zona pilot Aleşd, Auşeu, Aştileu. În cele ce urmează, redăm principalele aspecte prezentate în informarea de presă a Direcţiei Apelor Crişuri. Poluarea cauzată de comunităţile umane Procentul extrem de scăzut, în ceea ce priveşte racordarea gospodăriilor la sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate, constituie o primă categorie de surse de poluare. Referindu-se la această problemă, dl. Ioan Oprean, director D.A. Crişuri, a subliniat: "Amenajarea unor depozite ecologice de gunoi şi eliminarea deşeurilor de pe malurile apelor nu mai sunt activităţi de propagandă ecologistă. Aceste măsuri sunt necesare, în primul rând, pentru a elimina efectele negative asupra sănătăţii, şi nu în ultimul rând, măsurile menţionate anterior pot creşte gradul de siguranţă în caz de ape mari." Din analiza D.A. Crişuri rezultă că staţiile de epurare din Ştei, Beiuş, Salonta, Marghita şi Aleşd necesită modernizări, astfel încât ele să facă faţă noilor cerinţe europene. De asemenea, dezvoltarea zonelor urbane impune o mai mare atenţie din punct de vedere al colectării deşeurilor menajere. Poluarea apelor, urmare a activităţilor agricole În cazul pesticidelor folosite pentru distrugerea buruienilor, a ciupercilor, a insectelor şi a rozătoarelor se impune o mare precauţie la manipularea şi la curăţirea dispozitivelor de stropit, deoarece neglijenţa duce la poluarea apelor şi a mortalităţii piscicole. Gospodărite în mod defectuos, atât îngrăşămintele chimice, apele provenite de la fermele de animale, cât şi dejecţiile zootehnice produc poluarea cu nitraţi (azotaţi) şi cu fosfor a apelor. În aceste condiţii, în judeţul Bihor, au fost declarate vulnerabile la poluarea cu nitraţi proveniţi din agricultură următoarele localităţi: Oradea, Tinca, Sălacea şi Şoimi. În toate aceste zone este obligatorie aplicarea Codului de Bune Practici Agricole, care înseamnă investiţii în platforme de colectare a gunoiului de grajd. Poluarea cauzată de activităţile economice O astfel de poluare se produce prin compuşi şi deşeuri provenite din industrie (plumb, cadmiu, reziduri petroliere). De asemenea, depozitarea pe malurile râurilor a rumeguşului rezultat din procesarea lemnului produce poluarea cursurilor de apă, mai ales în caz de ape mari. Din analiza de risc rezultă că în judeţul Bihor există 5 zone industriale de poluare a apelor: Oradea, Ştei, Sudrigiu, Suplacu de Barcău şi Tileagd. Apărarea împotriva inundaţiilor Judeţul Bihor este protejat de inundaţii, atât prin acumulările permanente (Leş, Lugaş, Tileagd), cât şi prin lucrările hidrotehnice (48% din lungimea râului Crişul Repede este amenajată). Prin lucrări de îndiguire şi regularizare se reduce riscul producerii inundaţiilor, creşte gradul de protejare a locuitorilor şi a bunurilor lor. Cu toate acestea, lucrările de apărare trebuie să ia în calcul şi zonele umede care au un rol important în atenuarea viiturilor, în menţinerea diversităţii speciilor, în autoeupurarea apelor sau în alimentarea pânzei freatice. În acest sens, D.A. Crişuri a propus două proiecte care au în vedere crearea de zone umede. Un prim proiect este pe râul Crişul Repede (zona de frontieră) şi are ca scop îmbunătăţirea factorilor de mediu în zonă şi evitarea degradării ecosistemelor. Pe râul Crişul Negru, în sectorul Sudrigiu-Tinca, experţii D.A. Crişuri au propus crearea unei zone umede, prin amenajarea unui spaţiu curat pentru recreerea locuitorilor. Ambele proiecte vizează reducerea impactului negativ al intervenţiilor antropice asupra mediului. În cadrul proiectului internaţional "Managementul bazinului hidrografic transfrontalier Crişuri-Koros" sunt implicaţi experţi din România, Ungaria şi Franţa. Proiectul are ca scop protejarea apelor internaţionale, în general, şi crearea unui suport informaţional comun pentru managementul Bazinului Crişuri-Koros, în special. Proiectul se va încheia la finele lunii iunie, anul curent.