Sunt cinci păstrăvării în judeţ - la Remeţi, Chişcău, Văratec, Vaşcău şi Cristior -, păstrăvării aparţinând Direcţiei Silvice Oradea. La o capacitate de producţie proiectată de 55 tone păstrăvi pe an, s-a obţinut, până acum, cantitatea de 70 de tone. Dincolo de cifre este muncă, este profesionalismul celor care se ocupă de gospodărirea şi administrarea acestor păstrăvării. Pentru că nu-i suficientă doar calitatea apei în care creşte păstrăvul în captivitate, ci şi de pricepere, de cunoştinţele şi rigoarea în aplicarea şi respectarea tehnologiilor specifice cu referirea la reproducţie, furajare pe categorii de vârstă, asigurarea habitatului acestei specii de peşti crescuţi în alveolele păstrăvăriei. "Să nu uităm, însă, de o altă verigă a angrenajului, încât acesta să aibă o funcţionalitate eficientă: valorificarea superioară a producţiei", a intervenit domnul ing. Ioan Liviu Judea, directorul Direcţiei Silvice Oradea. Şi reţinem, în acest sens, investiţiile făcute pe parcursul anilor, în incinta păstrăvăriei de la Vaşcău, realizându-se un "punct de lucru" pentru eviscerare şi ambalare în pungi vidate şi congelare păstrăvi. Două produse destinate comercializării în reţeaua de magazine de profil piscicol sau alimentar. Acest punct de lucru a fost dotat tehnic corespunzător, s-a obţinut licenţă de fabricaţie, are marcă înregistrată sub titulatura "Plaiurile Bihorului". Dacă de la păstrăvăriile din Remeţi şi Chişcău se comercializează păstrăvi în stare proaspătă, de la Văratec, Cristior şi Vaşcău păstrăvii sunt "recoltaţi" şi prelucraţi industrial, în punctul de lucru de la Vaşcău, aici realizându-se acea valorificare superioară despre care vorbea directorul Liviu Ioan Judea. Şi să încheiem recurgând tot la cifre, concluzionând că, de la 55 de tone capacitate de producţie proiectată pe an, s-au obţinut, până acum, 70 de tone de păstrăvi. Prin valorificare, au intrat în bugetul Direcţiei Silvice Oradea aproximativ şapte miliarde de lei, iar anul 2004 încă nu s-a încheiat...