La Oradea (Hotelul Continental), a avut loc, ieri - 28 mai, masa rotundă cu tema "Programe de sprijinire şi dezvoltare a IMM-urilor", activitate organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Bihor, împreună cu Unimpresa Bihor, Consiliul Local Oradea al IMM-urilor şi Federaţia Patronilor Bihor, care sunt semnatarele şi compun parteneriatul organizaţiilor patronale din judeţul Bihor. La această întâlnire a fost invitat şi a participat domnul ministru Constantin Niţă - Ministerul Intreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

De ce o astfel de dezbatere?
Referindu-se la tema şi scopul întâlnirii în cadrul mesei rotunde la care a participat şi domnul ministru Constantin Niţă, atât dl Ioan Micula - preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bihor, cât şi dl Stefano Albarosa - preşedintele Unimpresa România (patronat al societăţilor cu capital privat sau total italian prezente în România) au spus că se doreşte a se da un mesaj pragmatic şi concret, din partea organizaţiilor patronale către sistemul politic actual, privind poziţia şi cerinţele patronatelor pentru relansarea economiei româneşti. În acest context programele de sprijinire şi dezvoltare a IMM-urilor pe care Guvernul le promovează nu pot face abstracţie de propunerile patronatelor pentru atenuarea efectelor crizei şi deblocarea economiei, pe fondul actual al economiei româneşti.

Propunerile mediului de afaceri din Bihor
1. Având în vedere că agenţii economici contribuie în mod constant la creşterea economiei naţionale, a progresului social, inclusiv prin crearea şi menţinerea locurilor de muncă şi reducerea ratei şomajului, se impune luarea unor măsuri urgente şi concrete, prin crearea unui cadru legislativ care să asigure condiţii mai accesibile la credite, cât şi protejarea acestora în relaţiile cu băncile pe toată durata contractelor de credit.
2. Ajutor de stat sub formă de garanţii pe o perioadă limitată şi acordarea de împrumuturi cu dobândă subvenţionată pentru a încuraja accesul întreprinderilor la finanţări în vederea combaterii efectelor negative ale crizei financiare.
3. Simplificarea procedurilor de accesare la programe de finanţare nerambursabile (simplificarea ghidurilor, a documentaţiilor şi birocraţiei, a procedurilor de evaluare, acordarea de prefinanţări, reducerea şi respectarea termenelor de virare a sumelor nerambursabile).
4. Acordarea de stimulente fiscale pentru crearea şi menţinerea de noi locuri de muncă.
5. Plata TVA după încasarea facturilor, nu la emiterea facturii, şi reducerea TVA la produsele de strictă necesitate (alimente de bază, medicamente).
6. Reducerea birocraţiei, respectiv renunţarea la raportările semestriale şi a declaraţiilor fiscale lunare şi trimestriale.
7. Referitor la OUG 34/2009, privind stabilirea impozitului pe profit minim calculat pe tranşe de venituri anuale, se solicită revizuirea acestei ordonanţe, având în vedere impactul negativ asupra mediului de afaceri, respectiv: dispariţia multor întreprinderi mici cu 2-3 salariaţi, creşterea numărului şomerilor, descurajarea înfiinţării de noi firme, ţinând cont că în perioada de început al fiecărei firme se efectuează cheltuieli cu amenajarea şi dezvoltarea firmei.

Răspunsuri şi perspective
Faţă de complexitatea problematică a propunerilor mediului de afaceri din Bihor, care vizează nu doar Ministerul IMM-urilor, ci, predominant, Ministerul Finanţelor şi alte ministere, dl Constantin Niţă a arătat că există deja paşi făcuţi, cum ar fi în domeniul reducerii, ca număr, a unor taxe în domeniul fiscal, existenţa Programului "prima casă" - ca măsuri stimulative pentru sectorul imobiliar, de reducerea documentaţiilor privind accesarea fondurilor nerambursabile destinate IMM-urilor. Există un program destinat, şi trebuie valorificat, pentru promovarea firmelor româneşti prin târguri şi expoziţii, existând fonduri alocate.
După cum a specificat dl ministru Constantin Niţă, urmează finalizarea Legii patronatelor, a Legii holdingurilor, crearea Fondului de Investiţii de Risc, dar şi stabilirea unui cadru mai bun de funcţionare a domeniului bancar. În funcţie şi de legislaţia europeană însuşită şi adoptată de România, se va avea în vedere cât şi cum se vor concretiza unele dintre propunerile patronatelor.