Cât de aproape suntem sau nu de integrarea în Uniunea Economică Europeană
Sub egida Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi în organizarea Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bihor, au început, ieri, continuându-se şi astăzi, mai multe activităţi destinate, ca tematică, problematicii vizând perspectivele României de integrare în Uniunea Europeană, abordându-se aspecte referitoare la agricultura românească. Într-un asemenea context, sunt prezenţi în Bihor doi consilieri pe probleme de integrare europeană: Ioana Dărău şi Alexandru Marchiş.
La conferinţa de presă organizată, ieri, s-au abordat teme referitoare la Politica Agricolă Comună (creşterea productivităţii în agricultură, asigurarea unui nivel de trai echilibrat, stabilitatea pieţelor, asigurarea stabilităţii aprovizionării, asigurarea unor preţuri rezonabile pentru consumator), despre ajutoarele financiare, cotele de producţie, protecţia vamală comună, dezvoltarea rurală, sistemul de control, cum schimbă integrarea europeană activitatea fermierului român. Fireşte, o tematică vastă a cărei regăsire în practică va avea, pe parcurs, preţul ei în ceea ce îl priveşte pe producătorul agricol român, iar regulile politicii agricole comune urmează a se definitiva la încheierea negocierilor României cu Uniunea Europeană.
Dincolo de teoretizări, producătorul agricol va trebui să-şi schimbe mentalitatea, să se orienteze pe performanţă productivă şi calitate. Dacă individual nu rezistă noilor cerinţe, va avea, de pildă, posibilitatea pensionării anticipate, însemnând renunţarea la activitatea agricolă comercială, iar ceea ce produce, totuşi, devine doar sursă pentru consum propriu. Orientarea, ca perspectivă, este forma asociativă ca activitate productivă performantă şi calitativă. Vor exista reguli stricte privind relaţia contractuală între producător şi procesator. Dar nici procesatorii nu vor rezista, decât doar cei care vor avea, prin dotări tehnologice adecvate, condiţiile specifice normelor stabilite de Uniunea Europeană. În acest sens, actualele instrumente de finanţare, prin Programul Sapard, reprezintă surse financiare - din păcate, ignorate de mulţi, prin care fermierii, procesatorii îşi pot consolida şi dezvolta activităţile specifice.
În altă ordine de idei, se studiază posibilitatea alocării unor fonduri - în afara celor destinate dezvoltării infrastructurii rurale - cu adresabilitate tinerilor fermieri, stabilirii acestora în mediul rural şi începerii unei afaceri. Tot în elaborarea strategiei de aderare, cercetarea ştiinţifică agricolă reprezintă un segment aparte - inclusiv ca modalitate de finanţare şi organizare.
Din punctul de vedere al "pachetului" legislativ, la ora actuală - în domeniul agriculturii - armonizarea cu legislaţia UE este în proporţie de 70-80%, aprecia dl Alexandru Marchiş, remarcând, totodată, că, pe ansamblul pregătirilor de aderare, suntem mai aproape ca oricând de integrarea României în Uniunea Economică Europeană.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.