Beneficiile UE nu vor fi ale noastre, nici ale copiilor noştri, ci ale urmaşilor urmaşilor noştri...
România are nevoie de cel puţin 80 de ani de apartenenţă la Uniunea Europeană pentru a ajunge la un venit mediu pe cap de locuitor comparabil cu cel din UE, termenul estimat fiind cel mai mare în rândul ţărilor candidate, se arată într-un studiu al Economist Intelligence Unit (EIU). Prin comparaţie, Bulgaria are nevoie de 63 de ani, ceea ce o plasează pe locul al doilea, în ordine inversă, într-un clasament întocmit de EIU.
Potrivit analiştilor, statele candidate la Uniunea Europeană pot înjumătăţi durata procesului prin care vor putea ajunge din urmă ţările din cadrul UE, cu condiţia să aplice reforme şi politici eficiente.
EIU a subliniat că simpla apartenenţă la blocul european nu reprezintă un garant al potenţialului de creştere.
Chiar şi în cazul celui mai optimist scenariu, analiştii au concluzionat că ţările central şi est-europene vor ajunge abia peste 40 de ani la un nivel de 75% din venitul mediu pe cap de locuitor din UE, şi peste cel puţin 50 de ani pentru o proporţie de aproape 100%.
În cazul Sloveniei şi Estoniei, durata anticipată va fi mai scurtă, de aproximativ 30 de ani, în timp ce campioanele acestui proces ar putea fi Malta şi Cipru, care vor egala performanţele UE după 29, respectiv 21 de ani.
Previziunile cele mai realiste de creştere mizează pe un termen mediu de aproape un secol, analiştii avertizând că eventualele erori guvernamentale cu privire la aplicarea reformelor ar putea prelungi perioada respectivă.
"Ipoteza conform căreia integrarea poate înrăutăţi situaţia viitoarelor membre se poate adeveri, iar o asemenea criză va pune sub semnul întrebării existenţa întregii Uniuni lărgite", se precizează în studiul menţionat.
Din acest motiv, EIU a subliniat încă o dată importanţa crucială pe care o au deciziile guvernelor central şi est-europene după aderarea la blocul european.
În condiţiile economice şi politice acutale, analiştii preconizează că Produsul Intern Brut (PIB) al României va creşte anual în medie cu 2,6%. Cel mai optimist scenariu estimează o creştere de 3,8%.
Pe ansamblul statelor din centrul şi estul Europei, PIB va avansa anual cu cel puţin trei procente.
Previziunile menţionate iau un calcul ipoteza că PIB mediu din Uniunea Europeană avansează anual cu două procente.
"Impactul real sporeşte nu numai prin simplul fapt al extinderii UE, ci prin interacţiunea dintre strategiile aplicate şi potenţialul de creştere aferent acestui proces", a arătat Daniel Franklin, director în cadrul Economist Intelligence Unit.
Raportul EIU a analizat implicaţiile politice, economice şi de afaceri aferente procesului de aderare din 2004 a grupului format din Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Estonia, Malta, Polonia, Slovacia şi Slovenia.
Analiştii au subliniat faptul că este prima dată în istoria Uniunii Europene când procesul de extindere include un număr atît de mare de state şi cu structuri economice atât de diferite de cele existente în cadrul UE.
Raportul ia în calcul patru scenarii privind efectele aderării la UE, oscilînd între două extreme: constituirea unui bloc extins unit, respectiv declanşarea unei crize.
"Performanţele economice vor varia, şi odată cu acestea se vor forma şi tiparele de creştere din cadrul UE. Totodată, intensificarea competiţiei pe o piaţă unică mărită va încuraja implementarea unor politici pentru deschiderea şi creşterea gradului de flexibilitate a pieţelor", se arată în studiul EIU.
Analiştii consideră că sectorul corporatist va beneficia de pe urma lărgirii UE.
Potrivit unui studiu global realizat cu ajutorul firmei de cercetare Accenture, majoritatea oamenilor de afaceri sînt în favoarea extinderii. Din totalul de 315 directori chestionaţi, numai nouă procente şi-au exprimat dezacordul cu privire la acest proiect. Respondenţii din Europa împărtăşesc cea mai mare adeziune faţă de integrarea ţărilor din centrul şi estul continentului.
Aproape 59% din respondenţi consideră că extinderea pieţei unice reprezintă o oportunitate de afaceri care va îmbunătăţi mediul de activitate, contribuind la creşterea nivelului de trai şi la majorarea cheltuielilor consumatorilor europeni.
Potrivit studiului menţionat, Ungaria şi Cehia vor deveni, peste cinci ani, cele mai eficiente pieţe din rândul viitoarelor membre UE, Praga adjudecându-şi totodată şi rolul de centru de afaceri al acestei regiuni.
"Aderarea presupune însă şi anumite costuri. Respondenţii se aşteaptă la aplicarea unor reglementări mai drastice în anumite sectoare de interes, cum ar fi protecţia mediului înconjurător, sau protejarea şi încurajarea activităţii corporatiste interne", se mai arată în studiul EIU.
În plus, oamenii de afaceri consideră că extinderea pieţei unice va conduce la intensificarea competiţiei în cel puţin patru domenii de activitate: agricultura, industria auto, sectorul de consum, precum şi industria minieră şi metalurgică.
Ministerul Integrării Europene susţine că România are toate şansele de a reduce semnificativ perioada de timp necesară pentru a ajunge la un venit mediu pe cap de locuitor comparabil cu cel din UE, datorită efortului intern şi sprijinului financiar oferit de UE.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.