Ieri, 4 aprilie, în Sala Mare a Consiliului Judeţean Bihor, a avut loc o întrunire, după părerea participanţilor, atât de importantă încât ei n-au pregetat a veni din cele mai îndepărtate sate bihorene, pentru a-şi spune cuvântul şi a hotărî într-una dintre cele mai arzătoare probleme ale acestor ani: Pădurea. Pădurea care ni se cuvine şi în proprietatea căreia nu putem intra, pe care nu ne-o putem administra şi gospodări după vrerea noastră. Acesta este, să spunem aşa, strigătul de ordine, aceasta este doleanţa supremă. De aici încolo, vinovaţi pentru neîmplinirea ei sunt fie organe de stat, fie parlamentarii, fie Ministerul pădurilor şi organismele silvice, fie, în fine, chiar primăriile şi consiliile locale care s-au făcut stăpâni peste pădurile şi păşunile comunale. Au răspuns chemării organizatorilor: Asociaţia Proprietarilor de Păduri, Păşuni şi Terenuri Agricole din Ardeal, preşedinte prof.ec. Liviu Sabău, reprezentanţi ai proprietarilor de păduri din multe comune şi sate bihorene, ai composesoratelor ca persoane juridice, obşti de cumpărare, unităţi de cult şi proprietari persoane fizice. Marea sală a devenit neîncăpătoare, iar înscrierile la cuvânt, fără sfârşit, pentru că fiecare avea ceva de spus, o problemă de ridicat, o situaţie de limpezit şi mai ales câte ceva de reproşat celor care se opun retrocedării. După mai multe ore de dezbatere a problemelor, s-a convenit că ar fi în folosul tuturor să se iasă din sfera discuţiilor şi să se treacă la un pas concret - respectiv la alegerea organismelor de conducere ale Asociaţiei Judeţene Bihor a Proprietarilor de Păduri, Păşuni şi Terenuri Agricole, afiliată Asociaţiei Ardealul. Preşedinte a fost ales Ştefan Suciu, preşedintele Composesoratului din Borod, vechi militant - ca să spunem aşa - pe tărâmul luptei pentru obţinerea drepturilor proprietarilor de păduri. Cei doi preşedinţi, Liviu Sabău şi Ştefan Suciu, au făcut cunoscut celor prezenţi obiectivele imediate şi de perspectivă ale asociaţiei: o bună reprezentare a membrilor şi a problemelor lor legate de împroprietărire în faţa forurilor locale, naţionale şi internaţionale; o participare activă la elaborarea unei legislaţii clare şi eficiente, participare la cursuri de pregătire, accesare de fonduri interne şi externe, aplicarea regimului silvic în exploatarea pădurilor, retrocedarea pe vechile amplasamente şi altele, desigur.