În căutarea formulelor asociative magice Până la finele anului 1989 exista, printre formele asociative în agricultură, cooperativa agricolă de producţie. Prescurtat, CAP. Într-un alt regim politic şi pe alte principii economice, CAP-urile au avut viaţa lor pe care este inutil să o mai comentăm. Ele s-au desfiinţat şi, iată, acum, în 2004, se încearcă (printr-o propunere legislativă depusă, în 2001, de 20 deputaţi PSD) înfiinţarea cooperativelor agricole, conform prevederilor cadru referitoare la cooperaţie. Cooperativa agricolă a fost definită de deputaţi ca o asociaţie autonomă, cu un număr variabil de membri şi cu capital variabil, care exercită o activitate economică, tehnică şi socială, pentru a furniza bunuri, servicii şi locuri de muncă exclusiv sau preponderent membrilor săi. Spre a fi cât mai atractivă ideea de înfiinţare a cooperativelor agricole, acestea vor fi scutite de la plata impozitului agricol, vor beneficia de un impozit pe profit redus cu 20%, în primii 5 ani de la constituire, la care se adaugă accesul la subvenţii şi fonduri publice şi la fonduri externe. De asemenea, printre facilităţi se prevede scutirea de la plata taxelor vamale pentru importul de tractoare, utilaje şi echipamente agricole. S-au stabilit şi "dimensiunile" cooperativei agricole: se constituie şi funcţionează cu minimum 5 persoane şi pot fi de gradul 1 şi de gradul 2. În cazul cooperativelor agricole (C.A.) de gradul 1, capitalul social este de minimum 5 milioane lei, iar la cele de gradul doi, de minimum 100 de milioane lei, capitalul social fiind fiind compus din părţi sociale, subscrise la aderare şi vărsate potrivit actului constitutiv. Un membru cooperator poate deţine părţi sociale în limita a 20% din capitalul social al cooperativei. Aceste C.A. se înregistrează la Oficiul Registrului Comerţului, dată de la care devin persoane juridice. Cât priveşte forma de conducere a C.A., sunt adunarea generală şi consiliul de administraţie, consiliu ce poate numi un director executiv sau funcţia este exercitată de preşedintele consiliului de administraţie. Să mai reţinem că din beneficiul cooperativei agricole se preia, anual, cel puţin 5% pentru constituirea cotei minime de rezervă, care va reprezenta 20% din capitalul social. Rămâne de văzut dacă această propunere legislativă va trece şi de Senatul României.