Tudor Zbârnea, din marile capitale europene la Oradea - "Spaţiul Atemporal" la Muzeul Ţării Crişurilor
Pentru prima dată în peste 20 de ani de carieră pictorul Tudor Zbârnea, director al Muzeului Naţional de Artă din Republica Moldova, a acceptat invitaţia de a expune în Oradea. Zbârnea mărturiseşte că anul acesta a reuşit să parcurgă un itinerariu propus mai demult. Ploieşti, Sibiu, Cluj-Napoca şi Oradea, oraşele care-l primesc cu braţele deschise pe artistul moldovean ale cărui lucrări au câştigat admiraţia marilor capitale europene.
Cu o jumătate de oră înainte de vernisajul organizat de Muzeul Ţării Crişurilor, pictorul îşi arată disponibilitatea de a acorda un interviu, deşi preferă să stea în umbră, inclusiv la vernisaje. Vine spre public cu sufletul deschis, pentru că are convingerea că oamenii, indiferent de pregătirea lor, simt mesajul. Mai ales românii. "Cel mai bun privitor l-am găsit în România. România are o lume sensibilă. Singurii care mai sunt pe aceeaşi lungime de undă cu noi, sunt italienii", spune Tudor Zbârnea. Oradea l-a întâmpinat cu "o anumită căldură şi o somptuozitate occidentală", iar sentimentul dominant este "o extraordinară statornicie".
Mai are de subliniat o avuţie a românilor: privitorul cultivat, teoreticianul sau criticul de artă, fără de care o expoziţie poate trece neobservată. Cariera lui Tudor Zbârnea a avut la temelii o creaţie "înafara realităţii", începută printr-o evadare din actualitatea imediată în favoarea introspecţiei. Pictorul a "dizolvat forma în ideea spirtualizării materiei", i-a dat apoi "o tuşă mai nervoasă, mai gestuală, cu acorduri mai contrastante" urmată de "rigoarea sistemului geometric". "Această rigoare a venit prin autodisciplinare. M-am orientat spre sistemul de careuri cu cele patru simboluri principale, iar crucea am privit-o ca element intermediar între cer şi pământ", dezvăluie pictorul. Ulterior îşi îndreaptă atenţia artistică spre totemuri, dar păstrează umanul şi-i prezintă chipul într-o altă formă.
Tudor Zbârnea mai spune că şi-a îndreptat cercetările în direcţia culturii noastre. "Am fost orientat către tradiţia culturii româneşti. Cred că avem o condiţie culturală geometrizată. De la arhitectură şi mobilier, până la broderii şi covoare. Covorul basarabean are o ritmică excepţională. În special, cele în care ţăranul greşea. Acele abateri au farmec şi au o anumită dinamică", explică artistul.
Mărturiseşte că lucrează fără un subiect prestabilit. "Lucrez fără pregătire. Nu vin cu ideea de a face azi o lucrare cu o anumită tematică. Ce încerc să fac este să-mi controlez simţurile în sensul intuiţiei venite din tatonări repetate. Lumea se deschide dacă o cercetezi", sublinază Zbârnea. "Ceea ce a fost şi rămâne important pentru mine este problema culorii. Prin culoare poţi spune foarte multe lucruri. Albul ca element cromatic, fiind nonculoare, încerc să-l exaltez cu elemente de suprafaţă create în armonii. Dacă voi reuşi să impun albul altfel decât îl ştim în teoria culorii...".
"Spaţiul atemporal"
Muzeul Ţării Crişurilor îl prezintă orădenilor pe Tudor Zbârnea prin intermediul a 50 de lucrări reunite în expoziţia "Spaţiul atemporal". Sunt lucrări realizate în cea mai mare parte între anii 2009-2014, prin care artistul readuce în atenţia publicului unele dintre temele cuprinse în cicluri anterioare, precum "Ritmuri ancestrale", "Axe totemice" sau "Recurs arhetipal". În viziunea prof. univ. dr. Aurel Chiriac, directorul MTC, picturile dezvăluie "Icoane ale sinelui". "Adâncimile picturii lui Tudor Zbârnea se manifestă mai degrabă ca umbre uşor vizibile, se strecoară oarecum printre culorile puternice, deşi aparent îmblânzite de griuri de albastru care trimit către arta egipteană, griuri care unesc lucrările, care fac oarecum din succesiunea tablourilor, unindu-le, un soi de pânză în continuă desfăşurare", spune Aurel Chiriac.
"Culorile la artistul plastic moldovean au propria concreteţe (...) formele născându-se din culoare, aşezându-se în culoare, astfel încât parcă artistul urmăreşte constant negarea adâncimii în tablourile sale. Aceste refuz permanent al celei de a treia dimensiuni nu face decât să sugereze, plastic, abandonarea celei de-a patra dimensiuni - şi cea mai perfidă - a existenţei: dimensiunea temporală", subliniază Chiriac.
"Parcă un reflex al iconografiei bizantine, refuzul adâncimii indică vizual atemporalitatea spaţiilor pe care Tudor Zbârnea le pictează. Sunt spaţii ale umanului (...) Nu doar tehnica pare marcată de cea a icoanelor bizantine, ci, cum spuneam, prin prezenţa personajelor şi tematică e, paradoxal, una relgioasă. Nu întâlnim, la Tudor Zbârnea, o religiozitate de tip elastic, clasică, ci mai degrabă istoria unei religiozităţi general-arhetipale. Lucrările pot fi privite ca icoane ale intimităţii sinelui uman (...)", a mai arătat managerul MTC.
"Lectura atentă a acestor "umbre" în pictura artistului moldovean naşte o coerenţă majoră a expoziţiei, atât la nivelul ideaticii, cât şi la cele instaurate de materia cromatică şi forme", a transmis Aurel Chiriac.
Vernisajul expoziţiei a avut loc în 17 februarie, iar orădenii sunt aşteptaţi să-l cunoască, prin picturile sale, pe Tudor Zbârnea, până în data de 9 martie, la Palatul Baroc.
Comentarii
Nu există nici un comentariu.