Un târg pentru toate gusturile Cea de-a XII-a ediţie a Târgului meşterilor populari din România s-a desfăşurat, la finele acestei săptămâni, în Parcul Nicolae Bălcescu, din Oradea, reunind aproximativ 100 de participanţi din ţară, dar şi din Ungaria, specializaţi în prelucrarea lemnului, împletituri din papură şi nuiele, încondeiat ouă, icoane pe sticlă şi lemn, măşti, instrumente muzicale, olărit, cojocărit, ţesături populare, precum şi prelucrarea metalelor. Chiar dacă evenimentul nu s-a desfăşurat la Muzeul Ţării Crişurilor, noua locaţie a fost la fel de atractivă, ceea ce demonstrează că târgul în sine constituie o adevărată provocare pentru orădeni, arta populară din România fiind în continuă căutare. Târgul meşterilor populari, la deschidere Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc vineri seară, când Ansamblul Artistic Profesionist "Crişana" al Filarmonicii de Stat Oradea a oferit, timp de două ore, un spectacol de o înaltă ţinută, urmând ca programul muzical să continue sâmbătă, alături de meşterii creatori de instrumente populare, iar duminică cu "Nunta din Tilecuş", prezentată de Ansamblul Folcloric al Căminului Cultural Tilecuş (comuna Tileagd). "E o bucurie pentru noi că Târgul meşterilor populari (cu participare internaţională) rămâne, pentru Oradea, un eveniment cultural principal peste ani. Intenţia noastră este ca, anul viitor, să avem oaspeţi din Polonia şi Slovacia. Deja avem promisiunea fermă de participare din partea Serbiei şi Muntenegrului, şi poate chiar a Ucrainei", ne-a declarat Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor. Măşti, rochii cu tentă şamanică şi icoane pe lemn şi scoarţă Pentru tânăra creatoare Alice Torella, din Sibiu, prezenţa la târg a devenit o tradiţie, produsele ei (măşti, pălării, cercei din biluţă de lemn, rochii cu tentă şamanică etc.) fiind, şi de aceasta dată, la mare căutare. La rândul său, Ţugui Ghe. Gheorghiţă a venit, în oraşul de pe Criş, din satul Vorona Nouă, judeţul Botoşani, pentru a vinde măşti din blană de oaie. Cumpărătorii nu s-au lăsat intimidaţi de preţ, dovadă că şi vânzarea a fost la înălţime. Din Târgu Jiu, ne-am întâlnit cu Pompiliu Ciolacu, specializat în realizarea icoanelor pe lemn şi scoarţă, unul dintre reprezentanţii artei lemnului în ţară, motiv pentru care a şi participat la numeroase expoziţii, cu ocazia unui turneu prin Europa. Olarii au dominat această ediţie a târgului De departe, cel mai mare spaţiu de expunere a fost alocat meşterilor olari, dintre care Adrian şi Simona Bledea au impresionat prin varietate şi inovaţie: amfore, vase greceşti, ploscă, butoi, butelcă, sfeşnice de lumânare, opaiţ, sărăriţă, farfurii, felinare, din ceramică medievală şi nu numai, majoritatea decorative. Nu părăsim acest perimetru, fără a admira zeci de farfurioare din lut, de diferite mărimi, confecţionate de Mischiu Ştefan, din Horezu, Vâlcea, unul dintre ?veteranii? târgului. Roata, cornul şi gaiţa sunt câteva dintre uneltele de care se foloseşte meşterul în realizarea farfuriilor, a căror motive de decor au fost moştenite de la bunici şi străbunici. Înainte de a ne înâlni cu invitaţii din Ungaria, facem cunoştinţă cu Mihai Todoran, din Salva, Bistriţa Năsăud, specializat în ţesături populare. Invitaţi din Ungaria Aşadar, după un lung şi provocator periplu prin lumea minunată a artei populare, ne îndulcim cu turtă dulce, adusă tocmai din Debreţin, Ungaria, de către Radics Laszlo. Pentru 210.000 lei vechi, pornim spre casă, însoţiţi de cel mai chipeş husar, confecţionat, bineînţeles, din turtă dulce... Organizatorii evenimentului au fost: Muzeul Ţării Crişurilor Oradea, în colaborare cu Consiliul Judeţean Bihor, Primăria municipiului Oradea, Euroregiunea Bihor - Hajdu Bihar, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Naţionale Bihor, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor şi Murray Press Oradea.