Târgul de fete: tradiţii şi folclor pe Muntele Găina
În Munţii Apuseni, în Ţara Moţilor, se află un munte numit Găina, la poalele căruia este situată comuna Vidra-de-Sus. Vidrenii spun că în vremurile când în munţii Bihariei se lucrau băile extrăgându-se aur, o găină de aur ieşea din aceste băi spre a se aşeza în vârful muntelui, pe cuibul său în care erau ouă de aur.
Legenda mai spune că vidrenii, atraşi de frumuseţea nemaipomenită a găinii, în multe rânduri au încercat s-o prindă, dar aceasta a fugit, luând aurul. De atunci, nemaigăsindu-se aur, moţii au încetat să mai lucreze băile. Muntele Găina desparte ţinutul moţului de cel al crişanului. În ziua cea mai apropiată de Sfântul Ilie, liniştea de pe Găina este întreruptă de Târgul de fete", la care participă fetele de măritat sau fetele mari, care vor să fie peţite de feciori. În zori de zi, pe toate dealurile se adună moţi şi moaţe, crişeni şi crişene, toţi în haine de sărbătoare. Doi delegaţi din partea moţilor din Vidra-de-Sus şi doi delegaţi din partea crişenilor din Bulzeşti trag o linie de despărţire între moţi şi crişeni. Fetele care vor să ia parte la acest târg se pregătesc ani întregi pentru ziua aceasta, fiindca ele trebuie să ia cu ele şi zestrea. Mama, bunica, mătuşa sau prietenele contribuie cu câte ceva la zestrea fetei mari. Zestrea, care se împachetează în lăzi sculptate şi cu flori colorate, se încarcă pe cei mai frumoşi cai ai familiei, la care se adaugă cele mai frumoase vite şi stupi de albine. Pe culmea Găinei, fiecare familie care are fată de măritat îşi ridică un cort propriu, în care se expune zestrea, iar aleşii familiei aşteaptă peţitorii.
Până la ora zece, afară de feciorii şi fetele care vor să-şi afle aici partea, toţi ceilalţi sunt ocupaţi cu vânzarea şi cumpărarea lucrurilor de casă şi agricole, precum: coase, ştreanguri, greble, oale şi diferite poame aduse la târg de crişeni. Feciorii, de asemenea, însoţiţi de familiile lor, aduc tot ce au mai bun, în special o curea frumoasă plină de argint şi aur. După ce şi-au ales o mireasă urmează încredinţarea publicului adunat, prin schimbarea de "năfrămi", numite credinţe. După încredinţarea celor care şi-au dat mâna şi după târguirea celor trebuincioase, lumea începe să prânzească, adunându-se în jurul lăutarilor. Nu se întâmplă mai niciodată ca vreo fată să ia parte la acest târg cu zestrea sa şi să nu afle mirele dorit. După părerea moţului, numai o încredinţare care s-a săvârşit pe culmea Găinei poate să aducă noroc.
Astăzi, "Târgul de fete" de pe Muntele Găina s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, la care îşi dau concursul locuitorii din zona Munţilor Apuseni, din judeţele apropiate şi chiar din ţinuturi mai îndepărtate ale ţării. Pregătirile se fac cu câteva zile înainte, iar plecarea spre munte se face dis-de-dimineaţă, pe la ora patru. Deschiderea o fac vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, după care urmează programul artistic al participanţilor care durează până spre seară. Pentru turişti, târgul mai oferă şi produse artizanale specifice zonei: tulnice, vase de lemn pirogravate, ceramică de Bihor şi Zărand, unelte de lemn, ţesături populare de casă şi produse culinare.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.