Semnal editorial

Numărul 4 al Familiei este ilustrat cu lucrări ale tânărului artist plastic orădean Teofil Ştiop, din ciclul ARS dantesca combinatoria. Atractive, ca de obicei, rubricile susţinute de Gheorghe Grigurcu, Al. Cistelecan, Vasile Dan, Alex Ştefănescu (despre Nichita Stănescu în câteva instantanee), Alexandru Vlad, Ioan Moldovan.

Numărul oferă o anchetă cu doar două întrebări, dar grele: Care credeţi că sunt mărcile identităţii româneşti astăzi? Ce-l mai ţine pe român român? Sunt de citit cu mare atenţie răspunsurile. Ancheta a fost iniţiată de către Traian Ştef, prezent în pagini şi cu o adevărată provocare: repovestirea "Ţiganiadei" lui Ioan Budai-Deleanu în proza de limbă română contemporană. Ştef este şi responsabilul de număr. Proza e bine ilustrată de arădeanul Gheorghe Schwartz şi de timişoreanul Ioan Radin, iar poezia, de Nicolae Prelipceanu şi Mircea Petean. Un foarte substanţial interviu acordă poetul Adrian Alui Gheorghe (din Piatra Neamţ), unul dintre "optzeciştii" despre care scrie Nicolae Manolescu în controversata sa istorie literară. Universitarul orădean Valentin Chifor ni-l prezintă pe Alexandru Andriţoiu în ipostază de epistolier, reproducând o spumoasă scrisoare a acestuia către Traian Blajovici. Universitatea Oradea e prezentă şi prin semnătura Lianei Cozea (cu un fragment dintr-un studiu amplu despre iluziile mistificării) şi a Magdei Danciu (despre romanul "Cel care cheamă ecoul" al englezului Richard Powers, distins cu premiul naţional de proză în 2006). La traduceri avem un poet slovac, Pavol Janik, tradus de Simona Grazia-Dima. Mircea Morariu, proaspăt laureat al premiului naţional pentru critică de teatru, scrie cu aceeaşi pricepere şi dăruire despre spectacole şi cărţi de teatru, în stilul propriu, care îmbină erudiţia cu vocaţia critică. Un număr al Familiei pe care, citindu-l, ai pornirea firească de a-l păstra în biblioteca personală.