Recent a avut loc, în incinta Muzeului Țării Crișurilor, cea de a cincea ediție a Salonului cultural orădean, inițiat cu cinci luni în urmă de coordonatorul, prof. univ. dr. Ioan Simuț.

Profesorul și criticul literar Ioan Simuț ar dori să edifice cultural Oradea și Bihorul după modelul administrativ al lui Ilie Bolojan, ajuns la demnitatea de președinte interimar al României. În acest scop, Gala prozei feminine orădene prezintă în persoană șapte prozatoare mai puțin cunoscute, cifră cabalistică probabil nu întâmplător aleasă, pentru a sugera doctrina ezoterică, ascunsă a Vechiului Testament, după înțelepciunea căruia ne petrecem întreaga noastră viață. Și-au prezentat câteva date biografice și propria creație literară prozatoarele Livia Banu, Lili Crăciun, Elvira Istrate Groza, Felicia Kovács-Stratone, Simona Mihuțiu, Claudia Elena Peter, Delia Terțan Nandra. Trei dintre aceste scriitoare sunt și medici, bune cunoscătoare a sufletului și corpului omenesc. Prozatorul Florin Ardelean, din partea bărbaților superiori numeric, le-a felicitat pentru subtilitatea și ingeniozitatea prozei feminine. În acest context, trebuie să facem o separație necesară între proza feminină, scrisă de femei, și proza feministă pe tema femeii. Hortensia Papadat–Bengescu este o scriitoare feminină, dar și feministă. George Călinescu, deși bărbat, scrie și o proză feministă, cum este, de exemplu, Enigma Otiliei. Pentru caracterizarea unor scriitoare, criticul literar Ioan Simuț folosește frecvent o figură de stil a antonomasei (de înlocuirea a unui nume propriu cu unul comun, a unui nume comun cu unul propriu sau a unui nume propriu cu altul), de felul „bardul de la Mircești” pentru Vasile Alecsandri,  „poetul țărănimii” pentru George Coșbuc, sau „Luceafărul poeziei românești”, când este vorba despre Eminescu. Astfel, Livia Banu este caracterizată ca o „Agatha Christie de pe Crișul Repede”, Emanuela N. Șoimu, o altă prozatoare orădeană este numită „Hortensia noastră”, prin asociație posibilă cu Hortensia Papadat–Bengescu.                                                                

Îi asigur pe binevoitorii noștri cititori că nu vor regreta clipele de zăbavă petrecute cu lectura, fie chiar selectivă a acestor romane, și se vor convinge de intenția generoasă, lăudabilă a inițiatorului Ioan Simuț de a ridica cultural Oradea și Județul Bihor, pentru merite incontestabile dobândite de-a lungul timpului.