În cadrul Zilelor Muzeului Ţării Crişurilor, marţi seara, la Muzeul Memorial "Iosif Vulcan" au avut loc alte două lansări de carte. Prima aparţine conf. univ. Gabriel Moisa, de la Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii Oradea, iar cea de-a doua lucrare este opera profesorului de etnologie, antropologie, folclor şi istoria religiilor de la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, Marian Munteanu.

Gabriel Moisa şi-a canalizat preocupările ştiinţifice în special spre istoria contemporană a României, editând mai multe cărţi inspirate din istoria recentă a Bihorului, dar a şi tratat numeroase probleme de istoriografie contemporană. Ultima carte editată este "Rezistenţa anticomunistă în Arad şi Bihor. Grupul Adrian Mihuţiu, în mărturia lui Gheorghe Poenaru". Autorul mărturiseşte că această carte s-a născut în contextul preocupărilor sale faţă de revoltele ţărăneşti din Bihor şi Arad din vara anului 1949, revolte care au fost declanşate odată cu intensificarea procesului de colectivizare. Un rol important în declanşarea şi susţinerea acestor revolte l-au avut şi aceste grupuri de rezistenţă, care, prin membrii săi, au acţionat prin satele bihorene şi arădene, încercând prin diferite mijloace să oprească acţiunile represive ale comuniştilor împortiva ţăranilor. Adrian Mihuţiu a fost liderul unuia dintre numeroasele grupuri de rezistenţă din Munţii Apuseni, un pion al mişcării legionare, care a studiat la Timişoara şi apoi s-a retras pe valea Crişului Alb. Grupul s-a format în mai 1948 şi a activat până în noiembrie 1956, Mihai Mihuţiu fiind prins de securitate în urma trădării vărului său primar, ulterior, după un simulacru de proces, a fost executat în 1957. A urmat un şir lung de arestări, unul dintre supravieţuitori, Gheorghe Poinaru, care are azi 85 de ani, păstrând vie amintirea acelor clipe de teroare.

O muncă de Sisif
Cea de-a doua carte lansată a fost a pofesorului Marian Munteanu, care, după 15 ani de muncă asiduă, a editat, anul trecut, volumul "Folclorul detenţiei". Cartea cuprinde mii de texte care reflectă tema detenţiei, texte scrise în perioada 1885 - 1950. Arestat în mai multe rânduri (1988-1990), fiind învinuit, în perioada studenţiei, a fost deţinut politic în închisoarea Jilava, autorul recunoaşte că nu avea cum să nu "îi sară în ochi" această temă. "Dacă am extinde aria de cuprindere a temei şi la alte forme de restrângere a libertăţii, am observa că aproape întreaga istorie a literaturii stă, prin patimile creatorilor ei, sub semnul abuzurilor, îngrădirilor şi chiar a celor mai grave violenţe. În perioada lui Vasile Lupu, când populaţia Moldovei era de 2 milioane, au fost pronunţate 60.000 de execuţii", a precizat Marian Munteanu. Prezent la lansarea de marţi seara, conf. univ. dr. Constantin Mălinaş, directorul Bibliotecii Universităţii Oradea, care a făcut o recenzie, a declarat că aceasta "este o carte solidă, totodată, de studiu, de compasiune, de solidaritate cu ideea de suferinţă şi starea de recluziune de orice fel. Ca fenomen popular, tema este o permanenţă a folclorului, care dezvoltă trecerea prin recluziune, trecerea prin închisoare, de orice formă ar fi, pentru a dobândi trăirea libertăţii".