"Cultura, datinile şi obiceiurile populare sunt ca un rug ce nu trebuie să se stingă niciodată!"... - afirmă prof. dr. Gheorghe DAVID - directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor * Din păcate, normele metodologice n-au sosit, încă! - Dle director, Centrul Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Creaţiei Tradiţionale Bihor - după noua titulatură - are un rol de mare responsabilitate în ce priveşte tocmai dimensiunile esenţiale care-i fixează atribuţiunile: pentru că, tocmai promovarea şi conservarea creaţiei populare sunt periclitate în mod, aş zice, alarmant, după `89. - Aşa este, din păcate. Tocmai de aceea, instituţia pe care o conduc - prin toţi colaboratorii mei, dar şi prin cei cu care conlucrăm - a făcut şi face tot ce-i stă în putinţă, prin pârghiile pe care le are la îndemână, pentru ca rolul acela de mare responsabilitate despre care aminteaţi să se concretizeze la parametri maximi în toată activitatea noastră. Aici trebuie incluse, desigur, şi atribuţiile noastre de coordonare şi îndrumare din punct de vedere metodologic a activităţii aşezămintelor culturale din judeţ, în condiţiile aplicării strategiilor adecvate. - Un accent acutizat, se pare, este pus acum pe ceea ce se înţelege prin sintagma educaţie permanentă. - Pe bună dreptate, dar în acest sens activitatea noastră nu a fost nici pe departe restrictivă, nici până acum, ba dimpotrivă. - Concretizaţi, vă rog, această afirmaţie. - Am editat şi difuzat programe de educaţie permanentă - ceea ce vom face, desigur, şi de acum înainte -, în parteneriat cu instituţii culturale din ţară şi străinătate. Concret, este vorba despre protocolul încheiat cu reprezentanţii autoguvernării pe ţară a românilor din Ungaria, de la Gyula, precum şi cu Institutul Judeţean de Cultură şi Educaţie "K?lcsey" din Debreţin. Profesorul Florea Crişu, maestru coregraf, are o activitate susţinută, de peste trei decenii, cu formaţiile de dansuri populare româneşti din localităţile Bedeu, Apateu, Săcal, Gyula (Ungaria), iar subsemnatul dirijează, de ani buni, Corul de copii din Bedeu, precum şi Corul românilor din Apateu; am prezentat, împreună, multe spectacole, atât în Ungaria, cât şi în România. De asemenea, actorul şi profesorul Eugen Ţugulea regizează trupa de teatru a Liceului "N. Bălcescu" din Gyula. - Aveţi noutăţi pentru 2004? - Da. Se preconizează înfiinţarea unui Centru metodologic - în Apateu - pentru formarea de specialişti în domeniul dansurilor populare, muzicii şi teatrului, pentru formaţiile româneşti din Ungaria. - În ce priveşte strategia culturală la nivel de judeţ Bihor, care este situaţia? Întrebarea vizează, desigur, inestimabilele comori de tradiţii şi cultură populară, precum un foc viu în sufletul celor mai în vârstă, dar de care tineretul se înstrăinează, parcă, pe zi ce trece. - Tocmai de aceea, urmărim să aibă o viaţă cât mai lungă formaţiile artistice cu tradiţie din Bihor, impulsionându-le activitatea prin organizarea mai multor festivaluri şi manifestări de anvergură: "Varietăţi bihorene", în: Beiuş, Ştei, Vaşcău, Aleşd, Marghita, Popeşti, Valea lui Mihai, Diosig, Săcueni, Vadu Crişului ş.a. Prin "Zilele culturii bihorene" sunt aduse în prim-plan datinile şi obiceiurile populare, între care şi cele de Crăciun şi Paşti, prin exponenţii acestora din: Drăgoteni, Ceica, Ceişoara, Borod, Bratca, Aleşd, Auşeu, Şuncuiuş, Budureasa, Lazuri de Roşia, Meziad, Vadu Crişului ş.a. Alte manifestări la fel de importante sunt: Festivalul-concurs "Mândru-i cântecu-n Bihor", Festivalul cântecelor, datinilor şi portului popular bihorean, Festivalul ţiganilor, expoziţii ale artiştilor plastici amatori şi ale creatorilor populari etc. Bineînţeles că desfăşurăm şi o intensă activitate de cercetare şi conservare a creaţiei populare, a resuscitării acesteia - unde este cazul - şi a valorificării acesteia. - Domnule director, Legea Aşezămintelor Culturale a apărut în iulie 2003, iar în termen de 60 de zile trebuia să aveţi... - ...normele de aplicare a acesteia, adică regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei noastre, pe care nu le-am primit, încă. Dar, ca şi până acum, noi ştim ce avem de făcut, pe cât posibil, la limita maximă a capacităţilor. Nu avem nici o îndoială că şi acest an, 2004, va fi unul al unor realizări de excepţie, pentru că arta şi creaţia populară în sine, tradiţiile şi obiceiurile poporului nostru sunt ca un rug de perenitate, pe care trebuie să-l veghem, ca să nu se stingă niciodată. - Vă mulţumesc.