La Târgul de fete de pe Muntele Găina Pe Muntele Găina, la o altitudine de 1.486 de metri, într-un loc înveşmântat de istorie, în care oamenii sunt înrudiţi cu legendele şi încununaţi cu cerul, are loc, de sute de ani, "Târgul de fete". Aici, tinerii moţi îşi căutau, odinioară, sortita. Cu toate că tradiţia fetelor de pe Găina nu se mai practică de 150 de ani, sărbătoarea nu şi-a pierdut farmecul. Mii de oameni din toate colţurile lumii au participat sâmbătă şi duminică la marea sărbătoare populară a Apusenilor de pe Muntele Găina, binecunoscută sub numele de "Târgul de fete". Din judeţul nostru, a luat calea muntelui o delegaţie formată din 130 de persoane. De această dată, artiştii care ne-au reprezentat cu cinste au fost membrii Ansamblului Folcloric Profesionist "Crişana", alături de meşteri populari, proveniţi din două zone ale Bihorului, Budureasa şi Sălişte de Vaşcău. Premierea meşterilor populari Deschiderea manifestărilor cultural-artistice a început sâmbătă seara cu "Fanfara lui Gălan" din Cugir, după care, tulnicăresele din Câmpeni şi Avram Iancu ne-au încântat cu instrumentele lor fermecate. A urmat festivitatea de premiere a meşterilor populari din cele cinci judeţe participante, Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara. La secţiunile "ţesături-cusături", "ceramică" şi "cioplitori în lemn", judeţul nostru a obţinut premiul II, în valoare de 750.000 lei, prin Aniţa Matiu, şi două premii III, de câte 500.000 lei fiecare, prin Cornel Judea şi Ioan Oancea. O menţiune specială i-a fost acordată tinerei olăriţe Andrea Bogan, din Sălişte de Vaşcău. Doi dintre meşterii populari care nu au fost premiaţi de juriul constituit pe Muntele Găina, Maria Goina (cu obiecte de podoabă) şi Ioana Buha (cu icoane pe lemn), au primit câte 400.000 lei fiecare din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor. "Muntele Găina - urcuşul spre pragul unui zeu" Înainte de momentele folclorice susţinute de artiştii din cele cinci zări ale Apusenilor, a avut loc lansarea cărţii "Muntele Găina - urcuşul spre pragul unui zeu", scrisă de Teodor Şandor şi Ionel Gomboş. Cartea surprinde o prezentare geografică a muntelui, dezvăluind aspecte interesante legate de obiceiuri şi tradiţii specifice zonei: "Se aud vuind pădurile de cântece şi chiote, iar dealurile din împrejurimi freamătă toată noaptea şi dimineaţa până în zori de lume ce te determină să crezi că muntele va fi înghiţit de oameni. O simplă amăgire, deoarece platoul Găina, fiind foarte întins, îi va primi bucuros pe toţi...". "Dialogul inimilor" din cinci zări ale Apusenilor După acest moment literar, interpreţi şi dansatori din cele cinci zone ale Apusenilor şi-au dat concursul într-un dialog al inimilor. Primii care au urcat pe scenă au fost membrii Ansamblului Folcloric "Stejărelul", din Hunedoara, aflaţi pentru prima oară la "Târgul de fete". În timp ce artiştii evoluau pe acest acoperiş al lumii, cuprinşi de emoţie, în rândul publicului s-a produs o forfotă mare, generată de apariţia preşedintelui Partidului Naţional Liberal, Teodor Stolojan. Asaltat de ziarişti din toate colţurile ţării, acesta s-a aşezat alături de "oamenii de rând", pentru a urmări spectacolul. Gestul său a fost urmat îndeaproape de Gavrilă Ghilea, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, unii dintre cei mai fervenţi susţinători ai Ansamblului Folcloric Profesionist "Crişana". Artiştii au fost introduşi în scenă de către Crăciun Parasca, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor. Ei au prezentat un program cuprinzând obiceiuri de nuntă de pe valea Crişului Repede şi a Crişului Negru, reuşind să se apropie foarte mult de nunta tradiţională din Bihor. Iniţiativa lor s-a dorit a fi şi o provocare la adresa organizatorilor din judeţul Alba, deoarece nunta ar fi cea mai reprezentativă pentru a acoperi legenda şi obiceiurile împământenite pe Muntele Găina. Înainte de evoluţia reprezentanţilor din celelalte judeţe participante, pe cer au putut fi admirate focuri de artificii, o oază de modernism în creierul Apusenilor, ziua încheindu-se cu foc de tabără. Depuneri de coroane la crucea Iancului Momentul cel mai emoţionant şi cu o importantă semnificaţie s-a petrecut în dimineaţa zilei de duminică, când la Crucea lui Avram Iancu s-a oficiat un TE DEUM în cinstea eroilor neamului. Cu acest prilej, au fost depuse coroane de flori din partea Partidului Naţional Liberal, a Prefecturilor din judeţele Bihor, Arad şi Hunedoara, a Consiliului Judeţean Bihor şi Hunedoara, a Unităţilor M.A.I. Bihor şi a Primăriei Oraşului Câmpeni. După mesajele de salut ale oficialităţilor şi organizatorilor, au revenit pe scenă tulnicăresele "fermecate" din Avram Iancu şi Câmpeni. Lia Roberts şi Teodor Stolojan şi-au dat mâna la Târgul de fete Profitând de notorietatea evenimentului, o altă candidată la preşedinţia României şi-a făcut apariţia în public. Lia Roberts, îmbrăcată în haine viu colorate, s-a întâlnit cu Teodor Stolojan, prezent la spectacol, încă de la deschidere. Cei doi au asistat, împreună cu miile de participanţi, la programul artistic susţinut, printre alţii, de Veta Biriş, o interpretă ale cărei cântece au însoţit întotdeauna sufletele românilor, făcându-le să vibreze într-o tulburătoare incantaţie. Pe locul udat cu sângele moşilor şi strămoşilor noştri s-a cântat "Doamne ocroteşte-i pe români!", "C-aşa-i românu" şi "Hai să-ntindem hora mare". Au mai evoluat Ionuţ Fulea şi Nineta Popa. "Craiul şi Crăiasa munţilor" - 2004 Anul acesta, fericiţii câştigători ai titlurilor de "Craiul şi Crăiasa munţilor" a fost câştigat de Ioana Eliza Dărău şi Ovidiu Paşcu, membri ai Ansamblului Folcloric "Cununiţa" din judeţul Arad. Probele la care au fost supuşi concurenţii pentru a obţine acest titlu nu au fost deloc uşoare. Ei au fost nevoiţi să cânte (din repertoriul folcloric moţesc), să danseze, să recite o poezie despre Avram Iancu şi să-şi descrie costumele specifice zonei de provenienţă. Înrudiţi cu legendele şi cu razele soarelui, încununaţi cu cerul, micii povestitori din Târsa, comuna Avram Iancu, ne-au reamintit legenda găinii cu ouă de aur de pe Muntele Găina. Tradiţia, pe cale de dispariţie Se spune că pe vremuri, cu sute de ani în urmă, Târgul de la Găina era destinat fetelor de măritat, precum şi meşteşugarilor populari. Tinerele se pregăteau ani întregi pentru această zi, ele fiind obligate să vină şi cu zestrea. Aceasta era împachetată în lăzi sculptate, cu flori colorate, fiind încărcată pe cei mai frumoşi cai. Pe culmea Găinei, fiecare familie cu fata de măritat îşi ridica un cort propriu, în care era expusă zestrea, iar aleşii familiei aşteptau peţitorii. De asemenea, feciorii erau însoţiţi de familiile lor, care aduceau tot ce aveau mai bun. Bătrânii mai povestesc şi astăzi cum se negocia zestrea fetelor şi cum se încheia până la urmă târgul. Cântarul pe care se punea zestrea fetei a fost reconstruit şi există şi în prezent. Tradiţia Târgului de la Găina nu a fost întreruptă nici în timpul războiului şi nici în perioada comunistă.