Ne-a vizitat, în aceste zile, cunoscutul artist popular Mircea Popa - zis Lae de la Moară, din satul Fânaţe (Câmpani, Bihor). Reamintim cititorilor noştri că dumnealui - care sculptează în lemn şi rădăcini - a avut, până acum, peste 15 expoziţii itinerante, în Oradea şi în judeţ, care au stârnit interesul nedisimulat al vizitatorilor. Lucrările sale exprimă acea autenticitate frustă, în care simplitatea gestului artistic modelează ritmurile naturii înseşi; aceasta, într-o comuniune inefabilă de simţire şi reflecţie, revelând simboluri arhetipale, dar şi întruchipări din istorie, sau chiar realitatea imediată. Lae de la Moară este, poate, ceea ce s-ar putea defini printr-o sintagmă simplă: ţăranul înţelept: de un pitoresc inconfundabil, prin care trec, parcă, din vremuri imemoriale, rădăcinile pe care el însuşi le sculptează. Ar putea fi - într-o revelaţie emoţionantă a lumii satului - voievodul ţăranilor bihoreni; care, pe zi ce trece, încearcă să-şi convertească tristeţile în invincibile speranţe, în acele căutări febrile din care emană căldura sufletească, bucuria de a trăi, de a crede că nu trăieşti în zadar. Îmi mai spune Lae de la Moară că cele mai recente lucrări ale sale sunt trei: "Tăietorii de lemne", "Meliţa" şi, mai ales, "Avram Iancu". Zice: "Domnul moţilor a fost recunoscut imediat de către toţi cei care au văzut sculptura. Iancu are pistolul în mână şi fluierul la brâu, cu tare mult drag l-am sculptat în rădăcina aia extraordinară..." Domnul Lae a mai început o lucrare, care îl reprezintă pe Ştefan cel Mare şi Sfânt, aceasta fiind închinată împlinirii a 500 de ani de la trecerea în veşnicie a marelui voievod. De asemenea, a mai făcut, anul trecut, o troiţă - la Biserica ortodoxă din sat - în memoria martirilor fânăţeni deportaţi în Bărăgan, în anii `50 ai secolului trecut (printre aceştia s-a aflat chiar interlocutorul meu, care avea pe atunci vârsta de 10 ani). Satul Fânaţe are două biserici: una de lemn (din 1796) şi cea nouă, sfinţită în 1996. Chivotul acesteia a fost făcut de Lae - împreună cu un tânăr consătean, pe nume Moruţ Traian - la scara 1 la 500. Artistul popular de la Moară este şi epitrop al Bisericii ortodoxe din Fânaţe, al cărei preot paroh este Dumitru Muşet. Îi promit dlui Lae că vom merge, cât de curând, să scriem un reportaj despre satul Fânaţe şi oamenii săi. "Numai s-aveţi vreme să staţi ca să vi le spunem şi să le vedeţi pe toate, că noi vă vom primi cu drag..." Lae de la Moară este un bihorean de-al nostru, cu inima cât o pâine caldă. Ne binedispune cu câteva glume, pe subsemnatul şi colega Lavinia, apoi se duce, zâmbind, nu înainte de a-l "trage" în poză. Îmi vine un gând: Oare câţi falnici şi înţelepţi ţărani, precum Lae, au mai rămas - supravieţuiesc, de fapt - în lumea veşniciei ofilite a satului?... Este o întrebare, doar, urmată, nu-i aşa, de trei puncte de suspensie...