La Muzeul Ţării Crişurilor, EXPOZIŢIE DE CONSERVARE-RESTAURARE
Ieri, s-a vernisat în sala "N. Chidioşan" a Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, una dintre expoziţiile mai puţin obişnuite. O expoziţie care vorbeşte, nu în primul rând, sau nu doar despre valoarea artistică ori documentară a unor piese, cum suntem obişnuiţi, ci, cu prioritate, despre truda celor care contribuie prin profesionalismul şi inspiraţia lor la restaurarea, reconstituirea şi conservarea acestor piese de patrimoniu. Piese care, prin vitregiile timpului, prin agresivitatea unor agenţi mecanici, climatici ori de altă natură, s-au degradat sau se află în curs de degradare, dar care trebuie conservate, restaurate sau chiar reconstituite, pentru că sunt reprezentative pentru diferite momente ale devenirii civilizaţiei, culturii, artei, istoriei unui teritoriu sau a unei spiritualităţi.
Expoziţia vernisată ieri mai are şi o a treia dimensiune. Pe lângă cele două pomenite, respectiv valoarea artistică şi documentară a pieselor expuse şi munca migăloasă a unor profesionişti care au contribuit la conservarea şi restaurarea lor, motivează şi existenţa în Oradea a unui anumit tip de învăţământ, demonstrându-i potenţialitatea şi eficienţa sa socială. Este vorba de specializarea Conservare-Restaurare, ce funcţionează de trei ani la Facultatea de Arte Vizuale din Oradea, specializare ce şi-a propus să-i formeze pe acei profesionişti necesari muncii de restaurare şi conservare. Specialişti necesari cadrului social, ţinând cont de marele patrimoniu artistic, istoric şi de civilizaţie al oraşului şi zonei, dar, evident, nu numai al lor.
Expoziţia deschisă ieri validează, de fapt, procesul de profesionalizare academică a studenţilor din anii II şi III ai acestei facultăţi. Şi asta în foarte multe domenii, precum: pictură de şevalet, icoane pe lemn sau pe sticlă, ceramică rezultată de obicei din săpăturile arheologice, sticlă, mobilier de lemn, intarsii, rame de tablouri, unelte şi recipiente de lemn din zona etnograficului etc. Studenţii coordonaţi de cadre didactice universitare, unii dintre ei plasticieni de valoare, dar şi de specialişti în restaurare-conservare de la Muzeul Ţării Crişurilor. Printre aceşti coordonatori: Aurel Roşu, conducătorul acestei specializări, Gheorghe Gherman, Livia Roşu, Precub Ladislau, Arina Ailincăi, Dumitru Paina etc. Ei au creat condiţiile necesare pentru ca studenţii orădeni să-şi poată demonstra profesionalismul în restaurare şi virtuţile artistice, în egală măsură. De subliniat că unele dintre piesele prezente în expoziţii se află în diferite faze ale muncii de restaurare, expuse aşa tocmai pentru a contura privitorului ideea dificultăţii acestui proces.
Prezenţi la vernisajul expoziţiei, au evidenţiat calităţile acestui demers şi importanţa socială a profesiei: lect. univ. Aurel Roşu, conf. univ. C.T. Durgheu, decanul Facultăţii de Arte Vizuale, prof. univ. dr. Ioan Mang, prorectorul Universităţii. În rezumat, o expoziţie care are de toate, şi artă, şi istorie, şi civilizaţie, dar şi o deschidere spre o profesie interesantă, foarte complicată, aceea de restaurator-conservator. Deschidere spre această profesie, ca şi spre cadrul academic al studierii ei.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.