La mijloc de octombrie, când toamna este deja instalată cu drepturi depline, lumea bună a artei naive îşi dă întâlnire la Oradea. De la colecţionari la pasionaţi de artă şi de la artişti mari şi mici la iubitori de frumos, toată lumea are aceeaşi destinaţie: Festivalul Naţional de Artă Naivă, cel mai important eveniment din ţară dedicat în exclusivitate artei naive. An de an, capitala Bihorului devine, astfel, pentru câteva zile, capitala artei naive contemporane româneşti.

 Ediţia din acest an, cea de-a VI-a, va găzdui aproape 100 de lucrări din toată ţara, atât contemporane, cât şi aparţinând unor artişti de mult dispăruţi, majoritatea foarte căutaţi astăzi de către colecţionari. Cu ajutorul Asociaţiei Artiştilor Naivi din România, scena artistică naivă prinde contur, încet, dar sigur, pe fondul unui interes tot mai mare din partea consumatorilor mai vechi sau mai noi. Şi dacă ţinem cont că la ediţia de anul trecut aproape 75% din expoziţie a fost vândută, chiar se pare că arta naivă câştigă teren.

Toate acestea, plus alte amănunte pe care publicul şi mass-media le observă la fiecare ediţie denotă o dezvoltare a planului artistic local, dar, cu toate acestea, Oradea este foarte departe de oraşe precum Clujul (plin de galerii de artă şi de evenimente artistice) sau Timişoara (cu al său deja celebru Art Encounters). Iar în Oradea, loc de mai bine există: piaţa de artă este încă la început, există câţiva colecţionari, dar şi cumpărători ocazionali, plus cumpărători din ţară sau străinătate. În ceea ce priveşte arta naivă, considerată o nişă, Asociaţia Artiştilor Naivi din România are meritul de a fi format o piaţă incipientă care creşte şi se dezvoltă de la an la an, de a fi contribuit la formarea unui nucleu de oameni care vor să afle mai multe despre acest gen de artă şi din care se vor forma viitorii colecţionari de artă naivă. Este însă nevoie de o educare continuă, de o evanghelizare a pieţei din România. Interesul pentru arta naivă, chiar dacă în creştere, este încă la început, dar potenţialul este foarte mare. Toate acestea au fost posibile și cu ajutorul partenerilor festivalului: Consiliul Judeţean Bihor, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, C.J.C.P.C.T. Dolj, Muzeul Ţării Crişurilor, Revista „Familia”, Fundaţia Comunitară Oradea, Comuna Bârca (jud. Dolj), Cinema Palace, TVR Iaşi, Plastor, Liceul de Arte Oradea, Colegiul Naţional Iosif Vulcan, Liceul Ortodox Episcop Roman Ciorogariu, Liceul Teoretic Onisifor Ghibu şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor. La această a VI-a ediţie a Festivalului Naţional de Artă Naivă organizatorii au venit cu câteva surprize. Pe lângă secţiunea „debutantul anului”, reprezentată anul acesta de Genoveva Popa, pe lângă celelalte manifestări ale festivalului (conferinţe, lansare de carte, workshop-uri, spectacole de teatru ţărănesc etc.) a fost introdusă şi proiecţia de film documentar, în parteneriat cu Cinema Palace. De asemenea, o altă surpriză este expunerea de lucrări aparţinând unor artişti naivi demult dispăruţi: Ion Niţă-Nicodin (primul artist naiv recunoscut oficial din România), Ghiţă Mitrăchiţă (considerat de criticii de artă drept unul dintre cei mai mari artişti naivi din ţara noastră) şi Viorel Cristea (considerat cel mai mare peisagist naiv din Europa). Lucrările, deosebit de valoroase prin raritatea lor, provin din colecţii particulare. Şcoala Populară de Arte din Botoşani expune lucrări din colecţia proprie, aparţinând unor artişti naivi absolvenţi ai instituţiei.