Din stirpea marilor luptători pentru înfăptuirea României Mari şi a eroicilor vânători de munte, care, sub comanda viteazului general Leonard Mociulschi, au luptat şi au dat jertfa supremă pentru Neam şi Ţara lor, se trage, cu certitudinea dată de tragismul faptelor sale, şi Eroul Mihail-Anton Samuilă, de la a cărui trecere spre Câmpiile Elizee s-au scurs şase toamne!


Ziua de 11 noiembrie 2003 a fost una tragică pentru trupele române din Afganistan: atunci a căzut la datorie sergentul-major Silviu-Iosif Fogoraşi, iar beiuşeanul Mihail-Anton Samuilă, tot sergent-major, a fost grav rănit. Trecerea în eternitate a eroului beiuşean s-a petrecut în noaptea de 13 noiembrie 2003, ca urmare a multiplelor răni suferite. Ambii eroi bihoreni au fost avansaţi post-mortem la gradul de sublocotenent. 16 noiembrie 2003 a fost decretată zi de doliu naţional. În acele momente dramatice, familia eroului a primit sprijinul oficialităţilor şi compasiunea unei întregi naţiuni. Prefectul judeţului Bihor, primarul municipiului Beiuş, şefii Armatei, Poliţiei şi Jandarmeriei, soborul de preoţi care a oficiat slujba de înmormântare, cu toţii au imprimat momentului o puternică notă de demnitate naţională. După numai şase ani, fapta eroică a lui Mihail-Anton Samuilă riscă să cadă în uitare! Poate că, tocmai pentru a refuza acestei generaţii blestemul ingratitudinii faţă de făuritorii de Ţară, ar trebui ca beiuşenii de azi, urmând pilda celor de ieri, să ridice un monument închinat Eroului din Afganistan, o piatră a neuitării şi a veşnicei recunoştinţe! Poate că axul dintre cele două monumente ce străjuiesc Aleea Moţilor, artera centrală a urbei, ar trebui înnobilat cu încă un monument: cel al lui Mihail-Anton Samuilă, Eroul generaţiei noastre!