Potrivit contractului aflat în derulare între Muzeul Ţării Crişurilor Oradea şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADN), săpăturile preventive până la Frontiera Borş ale Autostrăzii Transilvania urmează să fie finalizate până la 30 aprilie 2009, rapoartele de cercetare arheologică urmând a fi predate Comisiei Naţionale de Arheologie până la 15 mai 2009. Aceşti termeni depind însă nu numai de arheologi, ci şi de condiţiile meteo existente şi, înainte de toate, de rezolvarea situaţiei juridice a terenurilor respective...


Amănunte semnificative despre acest proiect ne-a oferit responsabilul de tronsonul 3 C din judeţul Bihor dr. Ioan Crişan, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Ţării Crişurilor Oradea, secţia Arheologie. Interlocutorul nostru ne-a mărturisit că totul a început în toamna anului 2003, când grupul de arheologi de la Muzeu a fost invitat să participe, alături de alţi factori de decizie din judeţ, la o şedinţă a Consiliului Judeţean Bihor, pentru a le fi prezentat şi a-şi expune punctele de vedere în legătură cu proiectul viitoarei Autostrăzi. "Ni s-a comunicat atunci că Autostrada Transilvania va trece prin Bihor şi care va fi traseul acesteia. Am aflat, cu acest prilej, că aceasta urmează cursul Văii Barcăului, ajungând apoi prin Cauaceu şi Biharia până la Frontiera Borş", ne-a mărturisit dr. Ioan Crişan. El mai spune că Autostrada Transilvania are mai multe tronsoane şi că Bihorul are tronsonul 3 C, între kilometrul 7 şi 64,398, astfel că în Bihor avem 57,398 km de Autostradă. În ce a constat efectiv implicarea specialiştilor Muzeului în programul Autostrăzii din punct de vedere arheologic? Ne-a explicat tot dr. Ioan Crişan: "Participarea arheologilor vizează dezangajarea terenului respectiv de sarcină arheologică pentru constructor. Prima etapă a cercetării arheologice a fost faza de diagnostic, însemnând cunoaşterea situaţiei arheologice de pe traseul Autostrăzii", a explicat acesta. Pentru faza de diagnostic, s-a încheiat un contract de cercetare arheologică între Muzeul Ţării Crişurilor Oradea (MTC) şi proiectant, adică firma Iptana din Bucureşti. "Cercetarea de diagnostic înseamnă străbaterea la pas a acelui tronson, precum şi efectuarea de mici sondaje pentru identificarea siturilor arheologice", precizează Crişan. În urma cercetării, a fost întocmit un raport de specialitate şi înaintat proiectantului, firma Iptana Bucureşti. Se întâmpla în toamna anului 2003 - iarna anului 2004.

Trei situri arheologice, descoperite

A urmat etapa a II-a, aceea a cercetărilor arheologice preventive. "Tot pe bază de contracte între MTC şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADN), terenul de pe traseul Autostrăzii urma să fie dezangajat de sarcină arheologică şi apoi predat constructorului, Compania Bechtel", mai spune interlocutorul nostru. În această etapă, tronsonul 3 C din Bihor a fost împărţit în două etape: într-o prima etapă, între kilometrii 7 şi 34, iar a II-a, între kilometrii 34 şi 57,398. La solicitarea CNADN, între kilometrii 14 şi 34, pe bază de contract, au fost executate cercetări arheologice preventive de către MTC Oradea, la care într-un sit s-au alaturat şi arheologi de la Universitatea Oradea, şi de către Muzeul Naţional de Istorie a României Bucureşti. Acest contract de cercetare preventivă între kilometrii 14 şi 34 s-a derulat între anii 2004-2008. Pe acest segment de Autostradă, au fost descoperite 3 situri arheologice: două la Margine, iar unul, la Poiana. În cazul primelor două situri, responsabili ştiinţifici au fost Doru Marta, Lakatos Attila de la MTC şi prof. univ. dr. Sever Dumitraşcu de la Universitatea Oradea, împreuna cu dr. Sorin Bulzan, de la MTC. De la Universitatea Oradea au mai participat la săpături arheologii: Laura Ardelean, Florin Sfrengeu şi Mihaela Goman. La cel de-al treilea sit, responsabil ştiinţific a fost Călin Ghemiş.

Ultimii 10 km de cercetare arheologică preventivă

În urma cercetărilor preventive efectuate, au fost întocmite rapoarte de specialitate, care au fost apoi înaintate Comisiei Naţionale de Arheologie. În urma dezbaterilor, aceasta a emis, prin Ministerul Culturii şi Cultelor şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, certificatele de descărcare de sarcină arheologică a terenului cercetat. "Aceste certificate sunt valabile pentru tronsonul Autostrăzii Transilvania între kilometrul 14 şi 34. Aşadar, pe acest tronson, cercetările arheologice s-au încheiat, lucrările de construcţie ale Autostrăzii fiind în prezent în curs de derulare", a precizat Ioan Crişan. El a mai spus că partea de tronson de la kilometrul 34 la 44, unde, la Fegernic, a fost localizat şi un sit arheologic, a fost acoperit tot de arheologii Muzeului Ţării Crişurilor Oradea, responsabil ştiinţific fiind Ioan Crişan, în sensul că s-a făcut cercetarea arheologică preventivă pe acest segment, după care au fost emise certificatele de cercetare arheologică. Însă porţiunea de la kilometrul 44 la 54 a revenit Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti, care, la fel, a încheiat lucrările în zonă. Partea de 10 km, aflată în prezent în curs de cercetare arheologică, a revenit tot arheologilor noştri, cu excepţia siturilor identificate, s-au încheiat săpăturile şi pe acest segment. Lucrările efectuate până în prezent s-au desfăşurat şi cu implicarea deosebită în proiect a arheologilor: Gruia Fazecaş, dr. Doina Ignat şi dr. C. Toma, de la Muzeul Ţării Crişurilor.

Rezolvarea situaţiei juridice a terenurilor

Potrivit contractului aflat în derulare între MTC şi CNADN, săpăturile preventive până la Froniera Borş urmează să fie finalizate până la 30 aprilie 2009, rapoartele de cercetare arheologică urmând a fi predate Comisiei Naţionale de Arheologie până la 15 mai 2009. Dr. Ioan Crişan spune însă că aceşti termeni de finalizare depind nu numai de arheologi, ci şi de condiţiile meteo existente şi, înainte de toate, de rezolvarea situaţiei juridice a terenurilor respective, de trecerea lor în proprietatea Statului.