Limba păcii şi a înfrăţirii între popoare, esperanto, a fost oficializată în 1887, la iniţiativa doctorului Ludovic Lazăr Zamenhof. Ideea unei limbi internaţionale planificate, care să nu înlocuiască limbile etnice şi care să servească drept limbă ajutătoare, secundară pentru toţi, nu era nouă, însă Zamenhof a realizat că o asemenea limbă trebuie să se dezvolte printr-o întrebuinţare colectivă şi ca atare şi-a limitat propunerea incipientă la o gramatică şi un vocabular minimale. Esperanto este acum o limbă evoluată cu o comunitate mondială de vorbitori şi cu resurse lingvistice complete. Astăzi, dicţionarele esperanto conţin 15.000 sau 20.000 de rădăcini, din care se pot forma sute de mii de cuvinte, de-a lungul timpului limba fiind folosită în aproape toate scopurile imaginabile, unele dintre ele polemice sau problematice. A fost interzisă, iar vorbitorii ei persecutaţi, atât de Stalin, care a considerat-o limba "cosmopoliţilor", cât şi de Hitler, pentru care esperanto a fost o limbă a evreilor (Zamenhof, creatorul limbii, a fost evreu). Irene Szucs este din Oradea şi, în 1990, a fost primul preşedintele al Asociaţiei Esperanto, condusă în prezent de Makay Attila. Dacă pe atunci, în oraşul de pe Criş, erau aproximativ 15 vorbitori de limbă esperanto, astăzi numărul lor s-a ridicat la 40. Pentru cei interesaţi trebuie să menţionăm că, anul acesta, Liceul Teoretic "Ady Endre" găzduieşte, în fiecare marţi, de la ora 18.00, întâlnirea vorbitorilor esperantişti.