"Sub semnul doliului" - aşa s-ar putea caracteriza cel mai recent număr al revistei "Familia", al cărui editorial este semnat de Florin Ardelean. Despărţirea de Dumitru Chirilă, "credincios şi pasionat constructor al prestigiului acestei publicaţii-emblemă a spiritualităţii româneşti", a fost resimţită extrem de puternic, nu numai de către colectivul de redacţie, ci de toţi oamenii care l-au cunoscut şi l-au iubit. Amintirea lui este evocată de Ioan Moldovan, Gheorghe Grigurcu, Traian Ştef, Mircea Pricăjan, Liana Cozea, Ion Simuţ şi Miron Beteg. La fel de dureroasă a fost şi despărţirea de Fabian Imre, unul dintre cei mai activi scriitori maghiari de pe aceste meleaguri. "Îmi era poate cel mai bun prieten al nostru dintre scriitorii maghiari, iar eu am fost unul dintre privilegiaţii acestei prietenii. Avea proiecte de traduceri din română în maghiară - nu pentru a se înscrie într-un formalism al relaţiei interetnice, ci, îmi spunea, pentru a face cunoscute literaturii maghiare experienţe noi. Cărţile pe care urma să i le aduc n-au mai ajuns la el...", se destăinuie Traian Ştef. Evadăm, apoi, în poezie, ca într-un refugiu, alături de Adrian Popescu, Gheorghe Izbăşescu, Minerva Chira, Lucian Scurtu şi Iulian Boldea, ne reîntâlnim cu obişnuitele cronici literare, muzicale şi teatrale, pentru a descoperi, apoi, în ancheta "Familiei" - "Diaspora scriitoricească şi oglinda de acasă". Surprizele nu se opresc însă aici...