Olarul Petru Hașaș din Vadu Crişului şi meşterul de viori cu goarne Cornel Palladi din Beiuş au primit titlul onorific de „Tezaur Uman Viu” din partea Ministerului Culturii din România.

Doi bihoreni - olarul Petru Hașaș din Vadu Crişului şi meşterul de viori cu goarne Cornel Palladi din Beiuş - se numără printre cele 12 persoane purtătoare, păstrătoare, creatoare și păstrătoare de patrimoniu cultural imaterial care au primit din partea Ministerului Culturii titlul onorific de „Tezaur Uman Viu”.

Olarul Petru Hașaș a fost propus în luna mai de către Primăria comunei Vadu Crișului și Asociația Pro Rev Vadu Crișului pentru titlul de „Tezaur Uman Viu”, după ce, în anul 2017, olărița Szolga Geczi Iuliana, propusă de Asociația Pro Rev Vadu Crișului, a primit titlul de Maestru în Artă Populară, una din cele mai înalte distincţii oferite de statul maghiar prin Academia de Ştiinţe Etnografice din Budapesta.

Petru Hașaș provine dintr-o familie de olari. De-a lungul timpului, Petru Hașaș, acum în vârstă de 66 de ani, a preluat pasiunea părinţilor săi şi a dus-o mai departe, realizând, cu mâinile sale dibace, căni, farfurii, ulcioare, cante pentru apă sau oale de sarmale, tot pe „reţeta” tradiţională. Olăritul, un meşteşug, însă, pe care Petre Haşaş îl practică din suflet, l-a moştenit din străbuni şi vrea să rămână veşnic. Pământul prinde viaţă în mâinile sale, am aflat din recomandarea pentru acordarea titlului de „Tezaur Uman Viu”, în numele comunității, semnat de Dorel Cosma, primarul comunei Vadu Crișului, și ing. Ioan Hașaș, președintele Asociației Pro Rev Vadu Crișului, viceprimarul comunei.

„Petru Haşaş face parte dintr-o familie cu tradiţie în meşteşugul olăritului prin faptul că a deprins această îndeletnicire de la tatăl său, care a fost membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România. Având acest model al tatălui său a început să-l urmeze la vârsta de 27 de ani şi îl practică până în prezent, fiindu-i transmis pe cale tradiţională”, se menționează în Referatul de specialitate semnat de prof. dr. Adrian Apan, din partea Centrului de Cultură al judeţului Bihor.

În Beiuș, acest oraș străbătut de Crișul Negru, pe strada Horea nr. 18, se află atelierul de creație al meșterului popular Cornel Palladi, un atelier de viori născut din dragoste pentru fiul său, Dacian Palladi, fostul city manager al orașului Oradea, care din copilărie și-a dorit acest instrument.

Cornel Salvator Palladi a început să făurească viori cu goarnă în anul 1983. Băiatul său văzuse o vioară cu goarnă la un coleg, iar tatăl său a fost imediat de acord să-i confecționeze un instrument, mai ales că avea la îndemână atât priceperea, cât și tabla necesară goarnei. Anul acesta, pe 13 martie, în căsuța de lemn, special amenajată din curtea meșterului popular Cornel Palladi, a fost inaugurată expoziția de viori cu goarnă care cuprinde: vioara cu buchet de goarne, vioară electrică, vioara cu portavoce, vioara cu goarnă de lemn, vioară din coarne de cerb, precum și alte viori alese special pentru a fi adunate în această frumoasă colecție rară. La eveniment au fost prezenți Florin Mariș Hinsu, managerul Centrului de Cultură al Județului Bihor, Gabriel Popa, primarul orașului  Beiuș, etnomuzicologul Mircea Câmpean, reprezentant al Comisiei Naționale de Patrimoniu din Ministerul Culturii, poetul și avocatul Pașcu Balaci, Anca Banda, referent la Casa de Cultură ,,Ioan Ciordaș” din Beiuș, Zima Zorel, protopop greco-catolic de Beiuș, notarul Aurel Măduța, membrii familiei, dar și prieteni apropiați de-ai meșterului.

Programul „Tezaure Umane Vii”, implementat de Ministerul Culturii, prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, urmărește salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Programul vizează identificarea și recunoaşterea la nivel național a celor care sunt creatori și păstrători ai valorilor tradiționale și care fac, prin talentul și efortul lor, dovada caracterului excepțional al performării, fiind capabili să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia în cadrul comunităților.