Cetatea se năruie între zidurile istoriei şi ale ignoranţei
"Fiecare ţară îşi cinsteşte trecutul şi se mândreşte cu el. Noi ne lăudăm cu un trecut glorios, ne considerăm mari patrioţi, dar când vine vorba de a face ceva concret, pentru a salva rămăşiţele acestui trecut, fiecare invocă lipsa banilor sau, pur şi simplu, arată o indiferenţă, care ne va costa, poate nu acum, dar în viitor, cu siguranţă", consemna cu indignare o cititoare a ziarului nostru într-o scrisoare adresată redacţiei, consternată de faptul că într-un oraş atât de vechi, cum este Oradea, nu există interes faţă de Cetate, adăpostită de-atâtea veacuri între zidurile istoriei şi, în vremurile noastre, între cele ale ignoranţei.
De la Dumitru Noane, consilier în cadrul Compartimentului întreţinere - Cetate, am aflat că, în 1992, s-a început pentru prima oară o campanie "S.O.S. Cetatea Oradea", lansată de Muzeul Ţării Crişurilor, ocazie cu care a fost invitat în urbea noastră preşedintele Comisiei Naţionale a Monumentelor şi Siturilor Istorice (CNMASI). Au urmat dezbateri publice, cu privire la viitorul cetăţii, în care s-au implicat şi reprezentanţii instituţiilor locale, singurul rezultat concret fiind trecerea monumentului în patrimoniul Consiliului Local. "Chiar în timpul campaniei din `92, au existat încercări de a atrage, în Oradea (pentru Cetate), investitori străini. Nici de această dată, nu s-a ajuns la vreun rezultat, din cauza instabilităţii sociale, economice şi politice, existente, atunci, în România. Anul 2000 a fost primul în care s-au alocat 3 miliarde de lei pentru Cetate, trecându-se şi la evacuarea chiriaşilor (a firmelor). De menţionat că în perioada 2000-2004, Consiliul Local a alocat fonduri de 22 de miliarde de lei, demarând o serie de lucrări, pe trei direcţii principale: să redescopere Cetatea de sub maldărul de gunoi (care au dus la evacuarea a sute de camioane de moloz şi resturi din acea zonă, lucru care a făcut posibilă amenajarea parcului), să realizeze o serie de studii de geo-tehnică, topografică etc. şi să se intervină concret în refacerea corpurilor de clădire. "În următorii cinci ani, dacă mergem în ritmul actual, s-ar putea ca edificiile din curtea Cetăţii să devină ruine (corpurile F, G, H şi K, iar M şi L - parţial), însă finanţările substanţiale, care ar avea rezultate vizibile în Cetate, sunt faultate de meschinăria politică, tipic românească, fără a se putea vorbi de o gestionare corectă a fondurilor europene", a conchis Noane.
Făcând un simplu calcul, s-a ajuns la concluzia că pentru restaurarea propriu-zisă a Cetăţii ar fi necesari aproximativ 35 de milioane de euro.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.