Cu toate că un secol în calea istoriei reprezintă exact o fărâmă de eternitate, despre istoricul bisericii din Săcădat am găsit revoltător de puţine date. Arhivele comunei în mare parte au fost distruse în 1940, iar după instaurarea "socialismului victorios", puţinele documente au fost transferate la arhivele statului, unde li s-a pierdut urma. Ştim doar că la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea, în Săcădat, era preot vrednicul slujitor al altarului Teodor Tărău.

Teodor Tărău - preot martir (fondator al Bisericii din Săcădat)
A păstorit la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea. Sub oblăduirea sa, în 1905, la Săcădat, a avut loc o mare adunare populară, cu un pronunţat caracter patriotic, în vederea pregătirii alegerilor, din 1906. La acea adunare au luat parte patrioţii Aurel Lăzăr, Russu Şirianu şi alţii şi s-a hotărât ca românii să-şi unească eforturile în vederea alegerii, în parlamentul maghiar, a unor deputaţi români. Împreună cu consiliul său parohial, alcătuit din fruntaşii satului: Gavril Bondar, Florian Sime, Mihai Corb, Petru Corb, Teodor Bonta şi alţii, au demolat vechea biserică şi au construit actualul lăcaş de cult, pe care l-au dat în folosinţă în anul 1907. I-a dăruit Dumnezeu un băiat inteligent - Iosif Tărău. În preajma Primului Război Mondial a ajuns capelan în Parohia Săcădat şi împreună cu tatăl său a pregătit satul în vederea marelui act al Unirii din 1918. Teodor Tărău s-a stins din viaţă la începutul secolului trecut şi a fost înmormântat nu în curtea bisericii, ci în cimitir, între poporenii săi, lângă împrejmuirea de fier a lui Nuţu Tomoai. Acum, împreună cu strănepotul său, Titus Tărău, şi cu ajutorul nurorii sale, Mina Tărău, de 85 de ani, ne străduim să-i identificăm mormântul, să-l restaurăm, să-i dăm cinstea care i se cuvine şi, dacă s-ar putea, tot acolo să aducem racla cu cenuşa din trupul fiului său - Iosif Tărău -, care a fost incinerat la Bucureşti, iar racla este depusă undeva într-un mormânt de lângă Capela Haşaş din Oradea.

Iosif Tărău - preot martir (fondator)
S-a născut în 1882, în comuna Săcădat, judeţul Bihor. Liceul l-a făcut la Beiuş, unde şi-a luat şi Bacalaureatul. După terminarea liceului a urmat cursurile Universităţii din Cluj-Napoca. După ce şi-a luat licenţa în drept, a urmat Institutul Teologic din Arad. După terminarea teologiei, a fost chemat la Consistoriul Ortodox Român din Oradea, unde i s-a încredinţat să conducă resortul şcolar şi apoi a condus secretariatul consistoriului. A fost membru în toate corporaţiile bisericeşti, de la Sinodul Protopopesc până la Congresul Naţional Bisericesc de la Sibiu. A fost în congregaţia comitantesă, azi Consiliul judeţean. În timpul revoluţiei din 1918, a organizat Gărzile Naţionale, din sectorul Tileagd. A luat parte la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, ca reprezentant cu delegaţie al sectorului Crişul Repede. După Unire, după perioada vidului de putere, în care a fost maltratat şi batjocorit de secui şi bolşevici, i-a fost încredinţată aprovizionarea judeţului Bihor. După dizolvarea acestui oficiu, a fost trimis ca prim-pretor la Cefa. Deoarece în 1922 a fost ales deputat în Parlamentul României, a demisionat din funcţia de prim-pretor de Cefa şi s-a mutat la Bucureşti, unde a rămas până la sfârşitul zilelor. În 1928 a fost ales din nou deputat. De la nepotul său, Titus Tărău, decanul Facultăţii de Educaţie Fizică de pe lângă Ministerul Apărării Naţionale, am aflat că prima soţie a preotului a fost profesoara de franceză, Viorica Sălăjan, din Sălaj. A venit la Săcădat, cu un geamantan de galbeni, bani din care, împreună cu Iosif Tărău, au construit clădirea impozantă de grădina preotului Iosif Tărău, clădire care a avut rol de casă parohială. În acest conac, după 1922, deputatul Iosif Tărău a fost vizitat de generalul Moşoiu, fapt care ar merita consemnat pe o placă comemorativă. Din documente aflăm că, în 1910, s-a născut unicul fiu, Marţian Teodor Tărău, care a rămas în Săcădat, îndeplinind funcţia de referent la Primărie. Soţia lui Marţian, Mina Tărău trăieşte şi astăzi şi se ocupă de întreaga activitate gospodărească a casei.
Nu pot încheia acest capitol fără să amintesc faptul că, după moartea primei soţii, juristul Iosif Tărău, "a furat-o" pe frumoasa Veronica Palii, de la fruntaşul satului, Pavel Bonta, cu care s-a căsătorit legal, în timpul Primului Război Mondial. Gestul a făcut senzaţie în acea perioadă. El a terminat definitiv cu activitatea ecleziastică, dedicându-se trup şi suflet politicii. După ce s-a stabilit la Bucureşti, i s-au născut două fete, Felicia-Minerva şi Aurora-Veronica. Soţia sa, Veronica, s-a stins în 1956, iar Iosif Tărău şi-a dus bătrâneţele, uitat de lume, la familia fiicei sale, Felicia-Minerva, până în 1969, când s-a retras în eternitate. Fiicele l-au incinerat la Bucureşti şi racla cu cenuşă, aşa cum spuneam, este în Cimitirul Orăşenesc din Oradea. Norocul cel mare este că din această familie de patrioţi ai satului Săcădat au mai rămas şi urmaşi. Un urmaş demn de a continua frumoasa tradiţie patriotică a familiei este actualul colonel Titus Tărău. Intenţionam să evoc personalitatea tuturor preoţilor care au slujit Sfântul lăcaş din Săcădat, dar spaţiul tipografic fiind limitat, îmi voi permite să prezint succint perioada în care distinşii intelectuali au păstorit în comuna Săcădat, şi anume: după Teodor Tărău a urmat din 1930 preotul martir parohul Dumitru D. Vuşcan, care a păstorit 37 de ani, până în 1967; a fost schimbat de preotul paroh Bragea Sorin, care după 10 ani s-a transferat în satul Peştiş de lângă Aleşd; a fost urmat în perioada 1 octombrie 1974 - 1 mai 1979 de preotul martir Teodor Negrău, fiu al satului Săcădat; locul rămas vacant a fost ocupat în perioada 1989-1993 de ginerele lui Negrău, preot iconom stavrofor Cornel Dejeu, plecat la cele veşnice foarte devreme; i-a luat locul preotul iconom stavrofor Ioan Bala, în anul 1995, care apoi, peste 6 ani, s-a transferat la Oradea; actualul preot părintele Simion Peter a venit la Săcădat la 28 mai 2000 şi continuă cu cinste opera înaintaşilor.

P.S. Aniversarea a 100 de ani de existenţă a sfintei Biserici din Săcădat va avea loc mâine, 11 noiembrie, de la ora 10.00, în incinta Bisericii. Cu această ocazie, se va săvârşi Sfânta liturghie şi un Te Deum de evocare a fondatorilor Bisericii. Tot atunci, va avea loc slujba parastasului pentru ctitorii şi binefăcătorii Bisericii. La Sfânta liturghie vor participa: reprezentanţi oficiali din partea Episcopiei Ortodoxe orădene şi a Parohiei Ortodoxe din Oradea (protopopul Dorel Rus), înconjuraţi de preoţii din localităţile apropiate. Toţi cei care mai simt ceva pentru leagănul spiritualităţii satului Săcădat, sfânta biserică, sunt invitaţi să ne onoreze cu prezenţa.