10 morminte medievale, descoperite la Cefa
Lucrările de utilitate publică desfăşurate recent în centrul localităţii Cefa, pe strada "Ungurească", au scos la suprafaţă oseminte omeneşti. Semnalarea apariţiei acestor vestigii a determinat, potrivit legislaţiei în vigoare, deplasarea la faţa locului a experţilor Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bihor, ai Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor şi ai Muzeului Ţării Crişurilor.
Investigarea sistematică a locului
Pentru stabilirea provenienţei osemintelor, reprezentanţii celor trei instituţii au decis - ca şi în alte cazuri similare - că este necesară investigarea sistematică a locului. Cercetarea arheologică a fost încredinţată arheologului dr. Ioan Crişan, cercetător ştiinţific în cadrul Secţiei de Arheologie a Muzeului Ţării Crişurilor Oradea, care, în extravilanul localităţii, conduce cercetările arheologice din situl cunoscut sub numele de Rădvani. Din surse scrise se cunoaşte că, în anul 1707, armata curuţilor, răsculaţi împotriva stăpânirii habsburgice, ar fi staţionat la Cefa. Din aceleaşi surse şi din registrele parohiale se mai ştie că în anul 1873 satele Bihorului au fost bântuite de o virulentă epidemie de holeră.
Morminte din perioada secolelor XIII-XVI
Urmând traseul conductei de apă, săpăturile arheologice s-au derulat în perioada 26-29 noiembrie 2008 şi s-au soldat cu identificarea unui număr de 10 morminte suprapuse. În urma studiului situaţiei stratigrafice, a ritualului de înmormântare şi a materialului arheologic descoperit (aflat încă în studiu) se poate stabili că mormintele descoperite nu prezintă interes criminalistic şi nu aparţin epocii moderne. Sunt morminte medievale care datează din perioada secolelor XIII-XVI. Ele aparţin necropolei târgului medieval Cefa, aşezare atestată documentar începând cu anul 1302.
Cercetările continuă...
Potrivit Ordonanţei Guvernului României nr. 43/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 45/31.01.2000, cu modificările şi completările ulterioare, privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, edificiul bisericii şi zona din jur intră în categoria patrimoniului arheologic reperat, ceea ce presupune continuarea cercetărilor, iar apoi întocmirea documentaţiei în vederea clasării edificiului, respectiv a includerii sale în categoria monumentelor istorice.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.