SRI este pe urmele mai multor patroni din Oradea, bănuiţi de spălare de bani. Majoritatea, au dublă cetăţenie, română şi maghiară, având domiciliul stabil dincolo de graniţe. Săptămânal, aceşti patroni, în drum spre "casă" scot câteva mii de euro. La vamă, totul este legal, deoarece suma în valută provenită din încasările firmei, pe care o au asupra lor, nu depăşeşte nivelul maxim admis. Fiecare dintre aceşti patroni scoate într-un an de zile sume ce oscilează între 500.000 şi un million de euro. Astfel, patronii orădeni depun, an de an, în conturile din Ungaria, câteva milioane de euro. Unii dintre ei au reinvestit banii în diferite afaceri în Ungaria. Printre cei bănuiţi de spălare de bani se numără importante nume ale oraşului, patroni ale unor firme cunoscute din Oradea. Toată mişcarea a fost premeditată, începută cu mai mulţi ani în urmă. Scopul final al acţiunii este de a scoate cât mai mulţi bani peste graniţă, sume provenite din afacerile de aici. Patronii urmăriţi de SRI nu stau foarte bine la capitolul dări către stat, uitând să plătească impozitele şi TVA de câţiva ani încoace. Toate sumele datorate către stat, sunt duse pas cu pas în Ungaria, unde sunt depuşi în diferite conturi sau investiţi fie în afaceri, fie în bunuri imobiliare. Dublă cetăţenie Afaceriştii orădeni au avut grijă ca să ceară, cu mai mulţi ani în urmă, cetăţenie maghiară, după ce au făcut dovada că au depuse sume importante de bani în băncile ungureşti cu care doresc să înceapă o afacere. Au cumpărat chiar o casă într-una din localităţile din apropierea graniţei cu România, unde au cerut să li se dea statutul de rezident până la definitivarea actelor, pe care le-au şi primit în scurt timp. Pe baza acestei rezidenţe şi a cererii de dublă cetăţenie, au primit paşaport unguresc şi carte de identitate provizorie. Unii au intrat deja în posesia cetăţeniei maghiare, ceea ce le conferă mai multă acoperire. Peste 10 milioane de euro, scoşi anual Aşa se face că, săptămânal, aceşti patroni ies din ţară, motivând că pleacă acasă. Ei au asupra lor, de fiecare dată, câteva mii de euro, pe care îi depun în conturile deschise în Ungaria. Unii dintre aceşti patroni ajung ca, anual, să depună în conturile din Ungaria peste un million de euro. Cum numărul celor care procedează astfel este destul de mare, SRI estimează că suma totală scoasă anual depăşeşte 10 milioane de euro. Banii sunt schimbaţi de angajaţi la casele de schimb valutar. Singura problemă este că aceste sume provin din încasările firmelor pe care le au în Oradea. O parte importantă a sumelor încasate din afacerile din Oradea este schimbată în valută şi trecute din Ungaria. Zilnic, la diferite case de schimb valutar, pot fi văzuţi angajaţi ai acestor patroni care schimbă sume importante de lei primiţi de la patronii lor. Chitanţa se face pe numele angajaţilor, astfel că este greu să dovedeşti că sumele povin de la patronii respectivi. Conturile din România sunt goale În timp ce conturile din Ungaria sunt pline, în cele ale firmelor din România, abia de intră ceva bani. În general, intrau prin bancă doar sumele care povin de la client ce nu lucrează decât astfel. În rest, firmele patronilor vizaţi nu lucrează decât cu numerar. Aceşti bani sunt apoi schimbaţi în valută, în loc să fie depuşi în bancă, aşa cum cere legea. Din primele cercetări, reiese că o mică parte a angajaţilor firmelor conduse de cei vizaţi au carte de muncă, iar dările către stat nu sunt plătite de câţiva ani. Evaziune sau spălare de bani SRI a anunţat deja Parchetul şi Finanţele, care au demarat la rândul lor cercetările. Singura problemă este că cei mai mulţi dintre aceşti patroni nu mai au domiciliul stabil în România şi nu mai pot fi găsiţi pentru a fi citaţi. Ei au declarat că locuiesc în Ungaria. Pentru prinderea lor şi punerea lor sub acuzare, este necesar, în primul rând, să se dovedească faptul că sumele scoase peste graniţe provin din încasările firmei. O parte a acestor afacerişti au înmulţit în ultima vreme plecările peste graniţă, deoarece se simt cu musca pe căciulă. Ei încearcă, în acest fel, să îşi pregătească plecarea defintivă, în momentul în care vor considera că au dincolo destui bani. Procurorii care au început cercetările în unele dintre cazuri spun că nu este vorba de spălare de bani, atâta timp cât nu se dovedeşte că aceşti bani provin din afaceri ilicite. În schimb, ceea ce fac aceşti patroni se numeşte evaziune fiscală, infracţiune ce a intrat deja în rândul infracţiunilor de natură criminală, pentru care pot primi până la 15 ani de închisoare.