Surprinzător sau nu, în ultimul sondaj IMAS, președintele Klaus Iohannis (34,9%) îi surclasează pe contracandidații săi în cursa pentru fotoliul prezidențial, Călin Popescu Tăriceanu (12,9%) și Victor Ponta (12,7%). Dincolo de opiniile fiecăruia, merită subliniat că românii par a aprecia modelul unui președinte total diferit de predecesorul său.

 

„De la președinte jucător la președinte necuvântător” așa obișnuiesc să spună mulți dintre adversarii actualului lider de la Controceni. În funcție de poziționarea pe eșichierul politic, părerile despre Iohannis sunt înpărțite. O parte dintre liderii partidelor aflate în opoziție îl acuză de neimplicare, de faptul că „a lăsat țara pe mâna PSD-ului”, cei din partidul aflat la guvernare îl văd ca parte a statului paralel, exponentul unui sistem care bagă în pușcărie oameni nevinovați.

Dincolo de evaluările subiective, de cele mai multe ori interesate, președintele a luat aproape mereu atitudine în problemele cele mai spinoase și și-a impus stilul de a comunica atât cu partidele politice cât și cu presa. Vă mai amintiți de ironiile de la începutul mandatului? De vorbitul lent și gânditul încet. Astăzi fac parte din bagajul de normalitate când se vorbește despre Iohannis. Dificultatea cea mai mare nu a fost însă impunerea unui alt stil de exprimare, ci impunerea unui alt fel de a face politică. În contrast flagrant cu președintele jucător care a stat aproape un deceniu la Cotroceni.

La asta am putea adâuga și succesele pe plan internațional, acolo unde Iohannis chiar a punctat. Traian Băsescu a avut câteva sclipiri diplomatice, cum a fost cea în care i-a spus reprezentantului Federației Ruse, în problema Republicii Moldova, că „Romania nu are niciun fel de experiență în anexarea altor state”, dar prestația lui a fost de cele mai multe ori marginală, caricaturizată deseori de politicienii de la București. Iohannis însă, beneficiind de cunoașterea bună a limbii germane, de poziționarea clară și categorică în banca celor care apără statul de drept, de renunțarea rapidă la pozițiile contrare nucleului dur al UE, cum a fost cea anti-imigranți, a fost de la început văzut și tratat diferit. Discuțiile în cerc restrâns cu liderii importanți ai Europei: Merkel, Macron, May, Juncker sau Tusk, conferința de la Casa Albă, alături de Donald Trump, din 2017, și, mai ales, atitudinea de a fi „de acolo”, din același tablou cu acești liderii, i-au conferit un statut greu de egalat. Și, pe bună dreptate, în cele două decenii de după Revoluție, niciodată România nu a părut a fi mai luată în seamă, ca în mandatul actualului președinte.

Privite din acest unghi, procentele aproape duble față de cele ale contracandidaților în cursa pentru președinție par a fi o dovadă că românii apreciază acest model, acest stil de a face politică. Rămâne de văzut dacă, până la alegerile de la sfârșitul anului, situația nu se va schimba, dacă nu va apărea vreun candidat surpriză sau nu vor fi scoase de la naftalină subiecte care să răstoarne situația.

Sondajul IMAS a fost dat publicității luni, 7 ianuarie, a fost făcut la comanda Europa FM, în perioada 4-20 decembrie 2018, prin metoda CATI (interviu prin telefon), au fost intervievate 1010 persoane și are o marjă de eroare de +/-3%.