Universitatea din Oradea se pregăteşte pentru alegerile generale, programate a debuta în luna ianuarie a anului viitor. O metodologie în acest sens a fost elaborată deja, stabilindu-se modul în care vor avea loc alegerile la fiecare nivel academic, dar şi normele de reprezentare în structurile de conducere. Acestea, însă, lasă loc de interpretări câtă vreme facultăţile cu 100 de cadre didactice vor avea în senat acelaşi număr de reprezentanţi ca şi cele cu peste 400 de cadre titulare.

Metodologia de organizare şi desfăşurare a alegerilor organelor de conducere din Universitatea Oradea, propusă de actuala conducere a instituţiei de învăţământ, oferă practic facultăţilor cu cadre didactice puţine, aceeaşi putere ca şi facultăţilor cu sute de profesori titulari. Spre exemplu, o facultate cu 14 cadre didactice va avea un reprezentant în senatul universitar, la fel ca şi una unde sunt titulari 48 de profesori. Potrivit metodologiei de organizare a alegerilor din 2004, aveau dreptul la doi membri în senat facultăţile cu 1- 20 cadre didactice, la trei membri cele cu 21 - 40 cadre, la patru membri facultăţile care aveau între 41 şi 60 de profesori titulari sau la zece membri cele cu 176 - 200 de profesori. Noile normele de reprezentare nu mai ţin însă cont de prea multe criterii, astfel că facultăţile mari, până acum cu opt, nouă membri în senat şi deci cu o putere decizională mai mare în forul superior de conducere a instituţiei de învăţământ, sunt puse la egalitate cu facultăţile mici. Astfel, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, unde sunt titulari 14 profesori, va avea trei membri în senat, la fel ca Facultatea de Ştiinţe Juridice, cu 23 de cadre didactice sau Facultatea de Ştiinţe Socio - Umane cu 48 de profesori titulari. Proporţiile dintre numărul de cadre şi cel al reprezentanţilor în senatul universitar nu se păstrează nici în cazul facultăţilor cu peste 100 de profesori titulari. IETI, cu 102 cadre didactice va avea dreptul la cinci reprezentanţi în senat, în timp ce Facultatea de Medicină şi Farmacie, unde sunt nu mai puţin de 492 de profesori, va avea tot cinci membri în senat.
Aceleaşi disproporţii există şi în cazul reprezentanţilor studenţilor în senat. Cu toate că, potrivit legii şi Cartei Universitare, studenţii de la toate ciclurile universitare sunt reprezentaţi în senat în proporţie de 1/4 din numărul membrilor acestuia, noua metodologie propusă ţine şi nu prea seama de acest aspect. La Facultatea de Ştiinţe Juridice sunt, spre exemplu 888 de studenţi, care vor fi reprezentaţi în senat de o singură persoană. Însă, tot de un student vor fi reprezentaţi şi cei 200 de tineri care urmează cursurile Facultăţii de Muzică sau cei peste 2.000 de studenţi de la Istorie - Geografie. De asemenea, Facultatea de Ştiinţe Economice, cu 4306 studenţi, va avea doar doi studenţi în senat, la fel ca Facultatea de Medicină, chiar dacă numărul studenţilor celei din urmă este de 2683.

Stabilirea unor asemenea norme de reprezentare nu este întâmplătoare, câtă vreme membrii senatului sunt cei care au puterea de decizie când vine vorba de alegerea conducerii unei instituţii de învăţământ superior, componenţa acesteia putând fi influenţată decisiv prin disproporţiile induse de noua metodologie, care încearcă să statueze un paradox "academic": În timp ce profesorii titulari ai unor facultăţi vor fi reprezentanţi în proporţie de peste 10%, alţii vor depăşi cu puţin un procent de reprezentare de 1%....