Nu despre victoria PSD sau înfrângerea PNL a fost vorba în aceste alegeri. Nici măcar despre evoluţia spectaculoasă a lui Nicuşor Dan. Adevărata notă de inedit este dată de puhoiul condamnaţilor şi arestaţilor care, în ciuda acestui minor handicap, au fost aleşi în funcţiile de primari sau consilieri locali.

Încărcat cu dosare, plesnit cu condamnare definitivă la capo di tutti capi, dragonul roşu cu trei trandafiri la butonieră se simte bine.

Eu reformez, tu reformezi, el reformează, noi reformăm, ei reformează, iar România este reformată de 25 de ani, zi de zi, de ne ia dracu pe toţi! Cine face reformele? Cumva medicii? Ei au distrus ţara cu prostia lor dând cu barda în toate?

O televiziune publică nu este doar ceva de dorit, ci este o necesitate fundamentală într-o societate publică. Necazul este că la noi, prin calitatea oamenilor, totul se perverteşte

Să nu vă mai întrebaţi de ce merg prost lucrurile. Politicienii fură, fură tot.

​4 iunie 1920. Ora 15.32. După eforturi serioase ale diplomaţiei româneşti, în Palatul Trianon s-a semnat un document cu multimple semnificaţii pentru românii din Transilvania.

Ipocrizia a ucis dezbaterea electorală. Doi sunt vinovaţii pentru această crimă civică: parlamentarii, care au votat o lege imbecilă, şi societatea civilă, care a propus-o. Care a propus înainte de a gândi, aşa că nota de plată a înmormântării dezbaterii electorale, pomana de după şi coliva de parastas sunt plătite din bugetul public, adică de plătitorii de taxe şi impozite.

Primul motiv pentru care în ţara aceasta se circulă încă pe ruta vechilor drumuri antice are legătură cu porunca a opta. Furtul ca ocupaţie de bază pe aceste meleaguri datează de pe vremea incursiunilor de jaf organizate de daci în sudul Dunării îngheţate.

Chiar şi mort fiind, Dan Condrea, patronul firmei HexiPharma, a făcut mai multă vâlvă în penultima săptămână de campanie electorală decât toţi politicienii la un loc. Accidentul de pe urma căruia el şi-a pierdut viaţa a intrat deja în colecţia dosarelor X ale României.

Consolidarea capitalului autohton şi a clasei antreprenoriale româneşti constituie veritabile motoare de creştere economică şi piloni de stabilitate socială. Orice ţară ia măsuri protecţioniste pentru capitalul autohton pentru a-l stimula şi încuraja.