Târgul de la Vama Sării ajunge anul acesta la ediţia a 50-a, fiind una dintre cele mai longevive manifestări etno-folclorice din judeţul Bihor. De-a lungul anilor, folclorul, obiceiurile şi tradiţiile populare locale s-au asociat şi cu modernul. Evenimentul va avea loc în perioada 2 – 3 iunie, la Vadu Crişului.

 

Aşezată acolo unde apele Crişului Repede se eliberează din chingile Munţilor Pădurea Craiului şi ale Munţilor Plopişului, comuna Vadu Crişului a constituit, la începutul Evului Mediu, un loc de trecere şi vămuire a căruţelor şi plutelor cu sare şi lemn ce veneau din Principatul Transilvaniei spre centrul Europei. Mărturie legată de această activitate stă turnul aflat la intrarea în defileu pe o stâncă verticală, construit la 8 metri înălţime faţă de sol, „Casa Zmăului”. Turnul era destinat supravegherii traficului pe Criş şi drumul de pe malul stâng al râului. Denumirea serbării este atestată de documente din Evul Mediu, potrivit cărora, la Vadu Crişului, pe Crişul Repede, activa, fără întrerupere, un punct vamal între Transilvania şi Paşalâcul otoman de la Oradea.

De 50 de ani încoace, sărbătoarea de la Vama Sării se organizează anual în luna iune, în primul sfârşit de săptămână. Din studiul făcut de istoricul dr. Lovas Kiss Antal privind Tradiţia festivităţii de la Vama Sării din Vadu Crişului aflăm că transformarea tradiţiei evenimentului s-a produs în raport cu schimbările politice, economice şi culturale din ultima jumătate de secol şi cu redefinirea valorilor locale. Cauza propriu-zisă a formării sărbătorii de la Vama Sării o constituie măsura din 1967 a guvernului ceauşist, care a dispus ca în fiecare localitate să se organizeze evenimente culturale în vederea prezentării valorilor locale. Conform celor mărturisite de localnici, atunci a luat naştere sărbătoarea de la Vama Sării, cu denumirea de „târg”, care, în sensul denumirii, s-a organizat pentru schimbul de mărfuri. Evident că târgul, care ţinea până noaptea, era şi spaţiu de distracţii şi de stabilire a relaţiilor. Sărbătoarea de la Vama Sării şi-a păstrat caracterul de târg până în anul 1996, dar era deja completată cu festivalul formaţiilor de artişti amatori din zonă. Din acel an, au apărut pe scenă şi artişti profesionişti, plătiţi, ceea ce demonstrează influenţa societăţii de consum, prioritatea calităţii şi plăcerii estetice. Sărbătoarea de la Vama Sării atestă următoarele: comunitatea locală este capabilă să interpreteze şi să adopte local procesele globale. În câţiva ani, această festivitate s-a transformat, în esenţă, într-un răspuns local la cultura globală a festivalurilor. A devenit o sărbătoare locală complexă, ridicând pe piedestal perioadele de timp importante din trecutul Vadului. E potrivită pentru a consolida în conştiinţele individuale ideea apartenenţei la comunitate. Printre influenţele care formează ziua satului în comuna Vadu Crişului, merită să fie luate în seamă, pe lângă procesul globalizării, şi câteva caracteristici ale turismului. Interesul lumii exterioare pentru contextul natural al localităţii modelează şi identitatea localnicilor. Pentru cei competenţi să aducă decizii în Vadu Crişului, este evident că prin turism se poate ieşi din izolaţia socială, geografică, căci numai acesta poate asigura - în lipsă de alte surse - supravieţuirea culturii locale.

Spaţiul central al festivităţii îl asigură terenul de fotbal din sat. Manifestările desfăşurate în spaţiul larg nu servesc doar pentru distracţia localnicilor, ci vor să atragă interesul lumii exterioare. Astfel, scopul acestui eveniment de două zile este îmbogăţirea posibilităţilor de relaxare şi îmbunătăţirea calităţii estetice a programelor. Prezenţa artiştilor cunoscuţi pe plan naţional simbolizează raportarea la macro-societate. Pentru evidenţierea simbolică a valorilor din Vadu Crişului, Ziua satului este extrem de potrivită, căci, de fapt, în acea zi, satul se sărbătoreşte pe sine, identitatea definită pe baza valorilor locale. La manifestare, localnicii vor să evidenţieze ideea de stabilitate, iar pentru aceasta este foarte potrivită introducerea tradiţiei populare în structura festivităţii. Elementele folclorice apar ca simboluri ale continuităţii. Definirea identităţii locale presupune interpretarea actuală a trecutului istoric şi a culturii populare. Membrii comunităţii locale vor să anime trecutul, să-şi păstreze identitatea prin tradiţii, artă populară, muzică populară, dans popular. Elementele folclorice evocate cu prilejul sărbătorii de la Vama Sării actualizează atractiv tradiţiile populare. Participanţii activi ai festivalului traversează satul, pe străzi, intră în contact direct cu publicul. Totuşi, locul central al festivalului folcloric rămâne scena ridicată pe terenul de fotbal. Evocarea tradiţiilor se petrece atât pe plan artistic, cât şi pe cel gastronomic. Concursul de pregătit bogracs echivalează cu prezentarea bucătăriilor din localităţile vecine sau a celor din comunele înfrăţite, devenind bun prilej pentru a stabili relaţii de colaborare sau de prietenie.

Spectaculozitatea evenimentului este garantată de focul de artificii şi de lansarea de porumbei voiajori. Prin spectaculozităţile de la Vama Sării intră în oferta turistică şi contextul natural, precum trecutul istoric şi cultural al localnicilor. Completându-se reciproc, programele consolidează tocmai acest aspect unic al localităţii. De o însemnătate simbolică este şi cercul oaspeţilor invitaţi la manifestare. Prestigiul social al invitaţilor, interesul regional, naţional, cel de dincolo de hotare, ilustrează importanţa evenimentului. Participarea politicienilor cunoscuţi sporeşte, de asemenea, însemnătatea Zilei satului. În Ziua satului poartă importanţă deosebită relaţiile dintre oraşele înfrăţite, precum şi relaţiile cu localităţile învecinate, apropiate. Reprezentanţii acestor localităţi sunt implicaţi în organizarea manifestărilor.

Primăria şi Consiliul Local Vadu Crişului, în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, vă invită, în perioada 2 - 3 iunie a.c., să participaţi la această sărbătoare locală, la care, pe lângă evenimentele consacrate, organizatorii vor să introducă şi elemente noi.

Ioan HAŞAŞ