"Neamul este etern prin Cultul Eroilor"  - Nicolae Iorga

 

Pentru cinstirea memoriei eroilor căzuţi în războiul pentru întregirea teritoriului României (1916-1919), în baza Decretului Regal, nr. 4106, din 12 septembrie 1919, s-a constituit Societatea Mormintelor Eroilor, cu statut juridic de la data de 19 septembrie 1919. Societatea era condusă de Comitetul Societăţii Mormintelor Eroilor, având preşedinte de onoare pe Regina Maria şi preşedinte executiv pe Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, dr. Miron Cristea.

 

De la început, Societatea Mormintelor Eroilor s-a ocupat de identificarea osemintelor ostaşilor căzuţi în luptele din Transilvania, Muntenia, Dobrogea, Moldova, Bucovina, Basarabia şi Ungaria, înhumarea acestora în cimitire ale eroilor sau civile, construirea unor monumente ale eroilor şi a unor opere comemorative. În scopul pomenirii anuale a eroilor patriei, Parlamentul României a votat, la data de 23 august 1920, Legea pentru cinstirea eroilor căzuţi în război. La propunerea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române şi a Ministerului de Război, începând din anul 1921 s-a sărbătorit Ziua Eroilor în ziua când se sărbătorea Înălţarea Domnului Iisus Hristos la ceruri. De asemenea, s-a hotărât desemnarea eroului necunoscut, adunându-se osemintele de la zece ostaşi, care au căzut în luptele din Transilvania, Valea Jiului, Valea Prahovei, Bucureşti, Dobrogea, Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, Basarabia şi Bucovina. Pentru identificarea osemintelor eroului necunoscut a fost desemnat elevul Constantin Amilcar Săndulescu, născut la data de 20 februarie 1909, în satul Beica, comuna Mădulari, judeţul Vâlcea, elev la Liceul Militar "D. A. Sturza" din Craiova, orfan de război. Ceremonialul militar şi religios a avut loc în ziua de 17 mai 1923 (Ziua Eroilor), sicriul cu osemintele Eroului Necunoscut fiind depus în Parcul Carol I din Bucureşti. Onorul a fost prezentat de drapelele tuturor unităţilor şi marilor unităţi din ţară, care au participat la război. Din anul 1926 s-a editat organul de presă al Societăţii Mormintelor Eroilor, "România Eroică".

Potrivit Legii asupra regimului mormintelor de război din România, publicat în Monitorul Oficial, nr. 119, din 2 iunie 1927, Societatea Mormintelor Eroilor şi-a schimbat denumirea în Societatea "Cultul Eroilor", menţinându-şi calitatea de persoană juridică, acordată în anul 1919. La data de 27 iulie 1940, a fost promulgată Legea asupra mormintelor şi operelor comemorative de război, concepută după modelul celei din 1927, aducându-se modificări esenţiale. Cu această ocazie, Societatea "Cultul Eroilor" şi-a schimbat denumirea în Aşezământul Naţional "Regina Maria" pentru "Cultul Eroilor".

După instalarea regimului comunist în România, Aşezământul Naţional "Regina Maria" pentru "Cultul Eroilor" a fost desfiinţat, prin Decretul nr. 48, din 29 mai 1948. Tot atunci şi-a încetat activitatea şi organul de presă "România Eroică". La data de 23 octombrie 1975 a fost elaborat Decretul nr. 117, cu privire la regimul operelor comemorative de război şi a cimitirelor eroilor, cinstindu-se eroii patriei la data de 9 mai. În ziua de 19 noiembrie 1991, din iniţiativa unui grup de ofiţeri în rezervă şi în retragere, s-a constituit Comitetul Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Mormintelor şi Cimitirelor Eroilor, care, în anul 1997, şi-a schimbat denumirea în Asociaţia Naţională "Cultul Eroilor". Asociaţia funcţionează sub înaltul patronaj al Ministerului Apărării Naţionale şi al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române şi are personalitate juridică. Din anul 1997 se reeditează revista "România Eroică". Pentru cinstirea memoriei Eroilor şi Martirilor, Consiliul Director Judeţean "Cultul Eroilor" a înfiinţat şi un număr de 77 consilii municipale, orăşeneşti şi comunale şi 4 consilii în unităţile şcolare în care îşi desfăşoară activitatea peste 3.000 membri necotizanţi, din care: 1 consiliu judeţean; 3 consilii municipale; 6 consilii orăşeneşti; 67 consilii comunale; 4 consilii în unităţile şcolare. Pe raza judeţului s-a identificat un număr de 94 localităţi în care există cimitire, gropi comune şi morminte izolate ale eroilor, din care: 1 cimitir din Primul Război Mondial; 19 cimitire din Al Doilea Război Mondial; 15 gropi comune; 54 morminte izolate. În memoria Eroilor şi Martirilor care s-au jertfit de-a lungul istoriei pentru împlinirea idealurilor sacre de libertate, unitate şi suveranitate ale poporului nostru, autorităţile administraţiei publice locale şi populaţia judeţului Bihor au ridicat un număr de 72 monumente şi 53 troiţe şi cruci memoriale, din care: 17 monumente şi 37 troiţe şi cruci memoriale, în perioada anilor 1920-1989, când statul asigura de la buget această activitate; 55 monumente şi 16 troiţe şi cruci memoriale s-au ridicat în perioada anilor 1992-2004, după reînfiinţarea Asociaţiei Naţionale "Cultul Eroilor" fără sprijin financiar de la bugetul statului.

Vă aşteptăm cu frăţească dragoste să depunem o floare şi să îi pomenim împreună pe Eroii Neamului Românesc.