Anul 1859 a adus românilor împlinirea unui vis de secole: Unirea Principatelor Moldova și Țara Românească, realizată prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei, la 5 Ianuarie și al Munteniei, la 24 Ianuarie. Unirea Principatelor a făcut să renască și speranțele într-un viitor mai bun ale românilor transilvăneni.

 

În această atmosferă de efervescență a sentimentului național se cuvine înscrisă și scrisoarea trimisă jurnalului bucureștean „Naționalul”, la 30 martie 1859, de către profesorul Gheorghe Marchișiu de la gimnaziul din Beiuș. Dascălul vulcanist prezenta viața grea a românilor bihoreni, procesul de deznaționalizare la care erau supuși prin interdicția folosirii limbii materne și prin lipsirea de drepturi politice. În finalul scrisorii, Gheorghe Marchișiu îi aducea la cunoștință redactorului de la „Naționalul” că s-a încumetat să scrie și o poezie dedicată Unirii. Intitulată „Un glas de peste Carpați”, poezia este o dovadă a sentimentelor ce-i animau pe românii ardeleni în acele momente mărețe ale istoriei naționale.

Ceremonia din acest an a avut loc vineri, 24 Ianuarie, la Sala Mare a Primăriei și pe platoul din fața Monumentului Martirilor Bihorului Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș, la eveniment participând senatorul Cornel Popa, deputatul Gheorghe Bogdan, Petru Mlendea-Căluș, primarul municipiului Beiuș, consilieri județeni și locali, comandantul garnizoanei Beiuș, locotenent colonelul Angelin Buf, subcomisarul Traian Săbău, șeful Poliției Municipiului Beiuș, locotenent colonelul Mihai Smeu, comandantul Detașamentului 4 Jandarmi Beiuș și maiorul Alin Stanciu, comandantul Secției de Pompieri Beiuș. Acestora li s-au alăturat cadre militare active, în rezervă și retragere, reprezentanți ai instituțiilor publice, precum și profesori și elevi ai școlilor din urbe.

Festivitatea aniversară a început cu intonarea Imnului de Stat, după care a avut loc ceremonia religioasă, oficiată, pe rând, de reprezentanții cultelor ortodox și greco-catolic. Apoi, primarul Petru Mlendea-Căluș a ținut un discurs vibrant, evocând contextul politic intern și extern al Unirii Principatelor și subliniind importanța crucială a acesteia pentru evoluția ulterioară a istoriei naționale.

Prima parte a festivității dedicate aniversării Unirii Principatelor s-a încheiat cu un scurt moment artistic pus în scenă de Corul „Beiusensis” și de tinerii reprezentanți ai Casei de Cultură „Ioan Ciordaș”, coordonați de prof. Anca Banda.

Ceremoniei depunerii de coroane de la Monumentul Martirilor Bihorului Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș i-a urmat tradiționala Horă a Unirii.

Fiind una dintre cele mai frumoase și emoționante file din istoria națională, Unirea Principatelor poate fi explicată și altfel decât „ca la manual”. Dascălii de istorie beiușeni au pus în practică această idee și, în ultima decadă a lunii ianuarie, în școlile urbei au avut loc diverse activități dedicate evocării contextului Unirii Principatelor.

Astfel, la Colegiul Tehnic „Ioan Ciordaș”, a fost inițiat un concurs de istorie cu tematică legată de Unirea Principatelor, iar la Colegiul Național „Samuil Vulcan”, elevii claselor a V-a și a IX-a D au prezentat principalele momente ale dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești. Lecția deschisă intitulată „Povestea Unirii” a cuprins mai multe momente: expunerea unor planșe cu imagini de epocă, citirea unor texte istorice și prin sceneta „Moș Ion Roată și Unirea”.